Conform Economistul.ro: Dezastrul energetic din România, marcat de declararea stării de alertă în iulie 2026, este rezultatul unei tranziții energetice prost înțelese și implementate, susțin specialiștii din domeniu. În loc să prioritizeze siguranța și stabilitatea sistemului electroenergetic național (SEN), deciziile politice și economice din ultimii 15 ani s-au concentrat pe absorbția rapidă a fondurilor, numărul de capacități instalate și satisfacerea investitorilor, neglijând armonizarea dintre producție, rețea și consum.
Greșelile fundamentale ale tranziției energetice
Principala eroare a constat în egalizarea megawaților regenerabili, dependenți de condițiile meteo, cu cei proveniți din surse convenționale, controlabile. Această abordare a ignorat necesitatea stocării energiei, păstrării capacităților de rezervă și dezvoltării infrastructurii de rețea înaintea racordărilor noi. „Am eliminat cărbunele înainte de a construi un sistem energetic capabil să funcționeze fără el”, afirmă Dumitru Chișaliță, președintele AEI.
Închiderea centralelor pe cărbune, deși necesară din motive economice și de mediu (costuri ridicate cu certificatele CO2), a fost realizată pripit, fără ca noi capacități pe gaze, stocare suficientă și rețele întărite să fie pregătite la timp. Astfel, România a renunțat la capacități sigure înainte de a avea cu ce să le înlocuiască, bazându-se pe „hazard” în construcții, în timp ce deciziile de închidere au urmat „calendarul politic”.
Energia regenerabilă, un produs diferit
Energia regenerabilă, în special cea solară și eoliană, este vitală, dar nu poate constitui singura soluție. Un megawatt (MW) fotovoltaic nu este identic cu un MW pe gaz sau nuclear. În timp ce sursele regenerabile produc ieftin atunci când condițiile meteo sunt favorabile, ele nu oferă energie pe timpul nopții sau în perioadele de vârf de consum, neavând capacitatea de a porni la cererea dispecerului sau de a oferi putere fermă. Această diferență fundamentală a fost adesea ignorată de marketingul energetic, care a promovat o viziune simplistă, bazată pe numărul de MW instalați, nu pe energia disponibilă în MWh și pe serviciile de sistem.
„Băieții deștepți” și politica energetică
Dezastrul energetic nu este doar o eroare tehnică, ci și rezultatul unor politici influențate de interese comerciale rapide. Legislația și programele publice au fost adesea concepute în favoarea „băieților deștepți” din energie, care au urmărit îmbogățirea rapidă prin vânzarea de echipamente și construcția de capacități profitabile, transferând riscurile asupra consumatorilor. Această abordare a condus la crearea unui sistem energetic necoerent, construit pe premise greșite, unde fiecare soluție incompletă a generat noi vulnerabilități.
Soluțiile neexploatate și viitorul
Fără stocare adecvată, tranziția energetică rămâne „o afacere de prânz”, incapabilă să asigure necesarul energetic pe timpul nopții sau în momentele critice. Sistemul are nevoie de un mix echilibrat de surse: regenerabile, hidroenergie, nuclear, gaze, stocare (baterii, acumulări prin pompaj, hidrogen), rețele consolidate și capacități strategice de rezervă.
În timp ce fonduri publice și europene au fost cheltuite pe panouri, invertoare și ulterior pe baterii pentru a corecta programe inițial proiectate incomplet, resursele esențiale precum centralele pe gaze flexibile (Iernut) și hidrocentralele (Tarnița-Lăpuștești) au rămas blocate sau subdezvoltate. Situația actuală, marcată de starea de alertă, subliniază necesitatea unei reevaluări profunde a strategiei energetice, punând accentul pe coerența tehnică și pe siguranța aprovizionării, nu pe obiective politice sau comerciale de scurtă durată.
Sursa: Economistul.ro
