Femei independente, acuzate de vrăjitorie? Adevărul din spate

Conform Descopera: Femeile independente, ținte ale acuzațiilor de vrăjitorie

Independența financiară a femeilor, o formă de autonomie esențială de-a lungul istoriei, a fost adesea un motiv de acuzație pentru vrăjitorie, în special în Europa și coloniile americane. Femeile care moșteneau proprietăți, își construiau afaceri sau practicau meserii considerate masculine deveneau, în mod disproporționat, ținte ale acestor acuzații.

Independența economică, un risc istoric

Un exemplu relevant este cel al KATHERINEI HARRISON, o văduvă din Wethersfield, Connecticut. După moartea soțului, a devenit cea mai bogată femeie din localitate, administrând singură ferma moștenită. Activitățile sale includeau creșterea animalelor, producerea berii, torsul lânii și apicultura. Descrisă ca fiind inteligentă, hotărâtă și vocală, practica inclusiv astrologia.

În 1668, KATHERINE HARRISON a fost acuzată de vrăjitorie. Acuzațiile vizau divinația, vindecarea și utilizarea puterilor supranaturale pentru a-și spori profiturile și a afecta activitatea vecinilor. Mai mulți bărbați au susținut că aceasta le-a „fermecat” afacerile, un croitor afirmând că, din cauza ei, a cusut greșit mânecile unei haine de șapte ori la rând.

În ciuda dovezilor slabe, HARRISON a fost condamnată. Magistratul i-a cruțat viața, dar a alungat-o din oraș. Acest caz ilustrează un tipar identificat de istoricul american CAROL F. KARLSEN: femeile care moșteneau proprietăți, într-o societate unde averea era menită să rămână în mâinile bărbaților, erau acuzate de vrăjitorie într-un mod disproporționat.

Fenomenul nu a fost limitat la America. Un studiu realizat de cercetătoarea PHILIPPA CARTER indică faptul că, în Europa secolelor XVI și XVII, femeile active în domenii precum medicina, producția alimentară, creșterea animalelor sau industria lactatelor prezentau un risc mai mare de a fi acuzate de vrăjitorie.

Vindecătoarele, printre cele mai vulnerabile

În mod special, vindecătoarele erau vulnerabile. Femeile care utilizau plante medicinale, asistau la nașteri sau tratau răni erau adesea respectate în comunitățile lor. Cu toate acestea, instituțiile religioase și academice au început să le prezinte ca practicante ale magiei. Deja în 1325, papa IOAN al XXII-lea avertiza asupra femeilor care practicau medicina fără educație formală.

Cazul AGNES SAMPSON, o vindecătoare scoțiană executată în urma proceselor de vrăjitorie din North Berwick, demonstrează pericolul acestei stigmatizări. Peste jumătate dintre acuzațiile formulate împotriva ei vizau activitatea sa de vindecătoare.

Astăzi, termenul „vrăjitoare” a devenit adesea un simbol al intuiției și independenței feminine, extinzându-se de la tarot la astrologie. Totuși, eticheta păstrează și semnificația istorică a unei metode folosite de-a lungul secolelor pentru a sancționa femeile care dobândeau autonomie, autoritate și putere economică.

Sursa: Descopera