În decembrie 2025 revista TIME a anunțat că titlul de „Person of the Year” va fi acordat colectiv „Architects of AI”, evidențiind grupul de lideri, cercetători și ingineri care au transformat inteligența artificială în element omniprezent al știrilor, muncii și culturii. Decizia subliniază atât promisiunile AI în productivitate, cât și îngrijorările legate de consumul energetic, dezinformare și concentrarea puterii în mâinile câtorva companii.
De ce 2025 a devenit anul în care AI a răbufnit în viața publică
Editorul‑șef Sam Jacobs susține că „Person of the Year” trebuie să reflecte actorii cu cel mai mare impact societal, iar în 2025 aceștia au fost arhitecții AI. Tehnologia a trecut de la laboratoare la utilizare zilnică, influențând știri, investiții și dezbateri legislative. În fiecare zi apar noi instrumente bazate pe inteligență artificială, consolidând poziția AI ca factor competitiv major.
Cine sunt „arhitecții” și cum arată mesajul de pe copertă
Pe coperta TIME apar figuri reprezentative ale ecosistemului AI: CEO‑i ai companiilor de modele lingvistice, lideri ai producătorilor de cipuri și directori ai laboratoarelor de cercetare fundamentală. Jensen Huang, CEO Nvidia, a declarat că AI este „cea mai importantă tehnologie a timpului nostru”, echivalând cu electricitatea și internetul. Se evidențiază astfel faptul că dezvoltarea AI nu este un produs izolat, ci un ansamblu de infrastructură și capital intelectual.
Lista principală a „Architects of AI” include:
– Satya Nadella (Microsoft) – integrarea modelelor AI în suitele de productivitate.
– Demis Hassabis (DeepMind) – avansuri în învățarea prin recompensă.
– Fei‑Fei Li (Stanford) – etica și diversitatea datelor în AI.
– Jensen Huang (Nvidia) – accelerarea hardware‑ului pentru modele de dimensiune mare.
Aceste nume reflectă diversitatea rolurilor necesare pentru a susține revoluția AI la scară globală.
De la „vibe coding” la „AI slop”: cum a intrat anxietatea în limbajul de zi cu zi
Dicționarele 2025 au adăugat termeni care descriu impactul AI asupra comunicării și creației. „Vibe coding” desemnează dezvoltarea de aplicații prin comenzi vocale către un model AI, înlocuind scrierea manuală de cod. „AI slop” se referă la conținut generat în masă, de slabă calitate, care inundează platformele digitale. Aceste cuvinte înregistrează oficial anxietatea legată de dezinformare și pierderea valorii informaționale.
Impactul AI asupra locurilor de muncă și energiei
Raportul BloombergNEF din 2025 estimează că centrele de date care susțin modele de limbaj consumă aproximativ 400 TWh anual, echivalent cu energia anuală a unei țări mici. În același timp, studiile OECD indică că 12 % din locurile de muncă cu caracter repetitiv sunt în pericol de automatizare prin AI. Aceste date subliniază că beneficiile AI vin cu costuri semnificative în termeni de resurse și adaptare a forței de muncă.
Riscuri de dezinformare și concentrare a puterii
Platformele de social media au raportat o creștere de 35 % a videoclipurilor generate de AI, iar organizațiile de verificare a faptelor semnalează dificultăți crescânde în identificarea falsurilor. Concentrarea infrastructurii AI în mâinile câtorva furnizori de cloud amplifică riscul monopolizării informației și al influenței politice. Astfel, discuțiile din mediul public includ și necesitatea reglementărilor pentru transparența algoritmilor.
Perspective pentru viitorul AI
TIME subliniază că „Architects of AI” reprezintă un motor al schimbării, nu doar un simbol al realizărilor tehnologice. În 2026 se așteaptă lansarea de modele multimodale cu capacitate de raționament avansat, iar guvernele pregătesc cadre legislative pentru responsabilitatea AI. Monitorizarea evoluțiilor și informarea continuă rămân esențiale pentru a înțelege efectele pe termen lung ale inteligenței artificiale.
