Conform Gazeta Sporturilor: Stadionul din Scornicești, martor al unei epoci apuse, continuă să sfideze timpul, păstrând urmele unui trecut în care fotbalul și politica erau strâns legate. Construit în perioada comunistă, pe locul natal al lui Nicolae Ceaușescu, acest complex sportiv, ce a costat la vremea respectivă aproximativ 22 de milioane de dolari, a fost inaugurat în 1987, dispunând de o capacitate impresionantă de aproximativ 25.000 de locuri. Astăzi, arena, deși într-o stare avansată de degradare, nu este abandonată, iar autoritățile locale speră la un sprijin din partea Companiei Naționale de Investiții pentru modernizare.
O umbră a gloriosului trecut
Suprafața de joc arată mai mult a pășune decât a teren de fotbal, însă interiorul stadionului, deși marcat de trecerea anilor, denotă o anumită îngrijire. Nu se regăsesc mizerii pe marginea terenului sau în vestiare, un detaliu notabil comparativ cu alte arene din aceeași perioadă. Stadionul din Scornicești reprezintă o amintire palpabilă a ambiției regimului comunist, fiind parte dintr-un plan mai amplu de transformare a localității natale a lui Ceaușescu într-un „oraș-model”. Facilitățile inițiale includeau scaune din plastic, un sistem de drenaj modern, saună, bazin de înot (acum un recipient pentru apă de ploaie) și spații de cantonament, fiind la acea vreme una dintre cele mai moderne arene din România.
Ecourile uneia dintre cele mai corupte echipe
Arena a fost fundamentul clubului FC Olt, o echipă a cărei ascensiune rapidă în prima divizie a generat numeroase speculații legate de influența politică. Cea mai de succes perioadă a formației a fost sezonul 1981-1982, când a terminat pe locul al patrulea în Liga 1, după Dinamo București, Universitatea Craiova și Corvinul Hunedoara. Asociațiile cu meciuri aranjate și favorizări sunt nenumărate, cel mai cunoscut episod fiind victoria cu 18-0 împotriva Electrodului Slatina, rezultat decisiv pentru promovare. După 1989, odată cu dispariția protecției politice, clubul a fost retrogradat administrativ și nu a mai revenit în elita fotbalului românesc.
După Revoluție, atât clubul, cât și stadionul au intrat într-un declin vizibil. Capacitatea arenei a fost redusă la aproximativ 13.500 de locuri, iar spațiile de sub tribune au fost transformate în locuințe sociale. Astăzi, accesul către stadion este îngreunat de o haită de câini, iar în incinta sa funcționează două mici afaceri: o tipografie și o croitorie. Dincolo de poarta ruginită pe care scrie „Stadionul Viitorul”, balcoane din termopan, haine întinse pe sârmă și mobilier vechi dezvăluiesc latura umană a acestei construcții monumentale.
Un oraș suspendat în timp
Pe lângă stadion, Scorniceștiul însuși poartă amprenta fostului dictatorm Niculae Ceaușescu. Transformarea satului natal într-un oraș în anii ’70, cu bulevarde largi, blocuri, licee și fabrici, a fost menită să demonstreze potențialul socialist. Aproape patru decenii mai târziu, orașul pare bântuit de trecut. Blocurile cu acoperișuri din țiglă și balcoane din lemn domină centrul, pulsul vieții locale fiind dat de magazine diverse, farmacii și supermarketuri. Străzile rezidențiale păstrează un aer rural.
Casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu, o gospodărie ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, este administrată de familie. Vizitarea ei este sporadică, din cauza stării de degradare cauzate de infiltrații și lipsa fondurilor de întreținere. În fața casei, un bust din ipsos al fostului lider comunist este ciobit și crăpat, iar pe gard a fost amplasat un panou comemorativ cu un citat atribuit lui Petre Țuțea despre Nicolae Ceaușescu. Panoul a fost instalat în 2020, cu ocazia comemorării zilei de naștere a fostului lider comunist.
Sursa: Gazeta Sporturilor
