Piața de artă din România se dezvoltă și se consolidează, cu o dinamică pozitivă, arată un nou studiu. Colecționarea rămâne predominant personală, cu achizițiile motivate în primul rând de criterii estetice și emoționale. Totuși, se observă o diversificare a comportamentelor, cu o atenție crescută față de componenta investițională și planificarea patrimoniului.
Esteticul și emoționalul, motoarele colecționării
Motivațiile de achiziție în artă sunt dominate de considerente estetice și emoționale (41%), conform raportului Deloitte România Art Report, realizat în colaborare cu Asociația RAD și cu Artmark. Relația personală cu arta rămâne principalul factor în colecționare. Implicarea culturală (25%) ocupă locul secund, reflectând dorința colecționarilor de a susține scena artistică și de a-și construi o identitate prin artă.
Interesul pentru planificarea patrimoniului (14%) și pentru dimensiunea investițională (12%) indică o conștientizare tot mai accentuată a valorii pe termen lung a artei. Pictura contemporană domină preferințele, alături de un interes constant pentru pictura clasică. Colecțiile rămân predominant locale, reflectând loialitatea față de scena românească, dar și un potențial neexploatat de internaționalizare.
Diversificare profesională și surse de finanțare
Baza de colecționari devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere profesional. Antreprenorii (18%) reprezintă cel mai numeros segment individual, urmați de profesioniști din mediul corporatist (13%), specialiști din domeniul artei și culturii (13%), reprezentanți ai profesiilor liberale (12%) și un segment IT în expansiune (7%). Sursele de finanțare pentru achizițiile de artă provin în principal din veniturile proprii (72%), indicând integrarea acestora în viața financiară curentă a colecționarilor.
Un segment mai restrâns (13%) utilizează veniturile din investiții, în timp ce moștenirile joacă un rol marginal (6%). Colecțiile rămân predominant locale din perspectivă geografică, peste 69% dintre respondenți dețin maximum zece lucrări internaționale. Locuințele private (81%) rămân principalul spațiu de plasare a lucrărilor de artă, reconfirmând caracterul personal al colecționării în România.
Casele de licitații, principalele canale de achiziție
Cel mai frecvent și mai credibil canal de achiziție rămâne casa de licitații (31%), urmat de achizițiile directe de la artiști, galerii de artă și magazine de antichități (19% fiecare). Platformele online (10%) sunt utilizate preponderent ca instrumente de documentare și cercetare. Corina Dimitriu, partener Deloitte România, a afirmat că piața de artă se află într-o etapă de dezvoltare și consolidare, cu o dinamică pozitivă.
Alexandra Smedoiu, partener Deloitte și lider al programului Deloitte Private în România, a subliniat tranziția către o piață în care arta este integrată în gândirea financiară pe termen lung. Studiul Deloitte România Art Report a fost realizat în martie 2026, pe un eșantion de 343 de respondenți.
