Conform Economica: Eșecul legii salarizării unitare: Acuzății și dezvăluiri
Negocierile privind Legea Salarizării Unitare au eșuat oficial, principalul vinovat fiind indicat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ca fiind PSD. Acesta susține că partidul a condus Ministerul Muncii timp de 4 ani și jumătate, perioadă în care nu a prezentat niciun proiect și nu a organizat consultări cu partenerii sociali. Pîslaru afirmă că PSD a făcut promisiuni nerealiste și apoi a fugit de responsabilitate.
Promisiuni neîndeplinite și inechități crescânde
Dragoș Pîslaru a preluat mandatul de ministru interimar în aprilie și a declarat că nu a reușit să realizeze „o minune” în privința acestui subiect complex. El a prezentat un proiect tehnic, elaborat pe baza constrângerilor bugetare și a angajamentului României față de disciplina financiară publică. Proiectul viza rezolvarea problemelor de echitate cauzate de promisiunile neîndeplinite ale Legii nr. 153/2017. Ministrul interimar a reamintit că la sfârșitul anului 2016, sindicatele au fost determinate să accepte o variantă a legii cu un cost de 50 de miliarde lei, în detrimentul unui proiect mai sustenabil, estimat la 32 de miliarde lei. Ulterior, Legea nr. 153/2017 nu a fost implementată decât în proporție de 60%, iar inechitățile s-au accentuat prin apariția legilor speciale și a amendamentelor punctuale.
Drama pnrr: banii europeni în joc
Reforma salarizării unitare este prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România riscând să piardă 770 de milioane de euro. PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu termenul inițial de rezolvare a reformei în 2023. În ciuda angajării Băncii Mondiale pentru evaluări, PSD a amânat discuțiile după alegerile din 2024, considerând reforma un „cartof fierbinte”. La plecarea din guvern, ministrul Manole a lăsat un proiect evaluat la 15,5 miliarde lei, cu o valoare de referință de 4.325 lei, peste posibilitățile bugetare. PSD a făcut, de asemenea, promisiuni de creșteri salariale pentru sectorul educației și sănătății, însumând circa 14 miliarde lei.
Pîslaru a subliniat că venirea sa la minister a avut o miză tehnică, nu politică, având în vedere importanța jalonului din PNRR și experiența sa anterioară în salarizarea din sectorul public. Deși a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, a recunoscut că echilibrul legii nu putea fi atins la valoarea inițială de 8 miliarde lei. El a fost surprins de atacurile politice din partea PSD imediat după prezentarea unei grile pentru demnitari. Ministrul a organizat consultări formale, pe care le-a considerat o premieră, bazându-se pe informațiile găsite în minister.
Simulări și blocaje: Cifrele contrariversării
După consultări, constatând imposibilitatea atingerii unui echilibru la 8 miliarde lei, Pîslaru a discutat cu Comisia Europeană, ajungând la un buget maxim de 12,1 miliarde lei, care ar fi necesitat compensări prin reduceri permanente de cheltuieli. Proiectul propus se ridica la această sumă, dar „pretențiile sindicale” depășeau 27 de miliarde lei. Scopul proiectului nu a fost creșterea salarială, ci echilibrarea între resurse și necesități. Pîslaru a menționat că peste două treimi din cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public beneficiază deja de majorări, chiar dacă mici.
În ciuda protestelor vehemente ale SANITAS și ale sindicatelor din educație, Pîslaru a reluat consultările, simulând scenarii, inclusiv unul de 7,6 miliarde lei doar pentru educație, cu coeficienți pentru profesori aproape de cerința sindicală. Aceste scenarii au fost testate cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană. După evaluarea Moody’s din 7 august, care a avertizat România asupra riscului de retrogradare, a intervenit o schimbare de percepție bugetară. S-a clarificat necesitatea încadării în aproximativ 10 miliarde lei, educația primind cea mai mare alocare, 3,3 miliarde lei, urmată de sănătate, cu 2,9 miliarde lei.
Pîslaru a acuzat sindicate din educație și sănătate că nu sunt interesate de sursa banilor și că au deja grile agreate cu alte partide, catalogând situația drept o formă de șantaj. El a criticat lipsa de nepăsare față de alte categorii de angajați publici, ale căror sindicate nu sunt suficient de puternice. Personalul de execuție din cultură a fost afectat de creșterile proporțional mai mari din educație și de diminuarea valorii de referință, fiind necesare amendamente pentru a restabili echilibrul. Ministrul a subliniat că promisiunile deșarte, fără susținere financiară, sunt inutile. România pierde, prin eșecul actual, nu doar 770 de milioane de euro din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public.
Sursa: Economica
