Conform Digi24: Nave de război naziste scufundate reapar pe Dunăre pe măsură ce nivelul apei scade la minime record
Seceta persistentă din Europa a adus la suprafață epave ale navelor de război germane din cel de-al Doilea Război Mondial în Dunăre, creând obstacole semnificative pentru navigație și semnalând o criză energetică potențială.
În apropierea portului sârbesc Prahovo, unde Dunărea desparte Serbia de România, carene ruginite și catarge rupte ale unor nave naziste scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au ieșit la iveală din cauza nivelului record de scăzut al apei. Această situație fără precedent a fost cauzată de vremea secetoasă din această vară, care a afectat grav fluviul.
Aceste epave fac parte dintr-o flotă germană de la Marea Neagră, pe care naziștii au scufundat-o deliberat în septembrie 1944, în timp ce forțele sovietice avansau pe teritoriul european. Istoricii estimează că până la 200 de nave de război germane au fost scufundate în defileul Dunării, lângă Prahovo, sub focul sovietic, pentru a bloca înaintarea flotei militare sovietice pe Dunăre.
Obstacole periculoase și eforturi de remediere
Epavele scufundate reprezintă acum un pericol major pentru traficul fluvial atunci când nivelul apei este scăzut. Uniunea Europeană finanțează un program pentru eliminarea acestor epave, însă operațiunea este dificilă din cauza poziționării complicate a navelor.
În România, autoritățile au fost nevoite să ia măsuri de urgență, inclusiv construirea unui dig temporar. Scopul acestuia este de a devia apa din Dunăre către singurul reactor nuclear funcțional al țării, situat la Cernavodă.
Ungaria se confruntă cu probleme similare. Nivelul apei de la centrala nucleară de la Paks a scăzut alarmant, amenințând să determine o oprire completă a acesteia. Atât centrala de la Paks, cât și cea de la Cernavodă utilizează apa din Dunăre pentru răcire.
Impactul secetei asupra securității energetice
Pe fondul scăderii nivelului Dunării, atât Budapesta, cât și Bucureștiul și-au mărit importurile de energie electrică. În același timp, autoritățile au îndemnat populația și companiile să își reducă consumul de energie electrică.
Analistul Bogdan Maioreanu a subliniat că seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat. „Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investițiile în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice”, a declarat acesta.
Potrivit raportului „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus, aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, iar circa 70% dintre râuri au avut debite sub medie. În România, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie 2026, un nivel de aproape trei ori sub media sezonieră. Această situație a forțat Nuclearelectrica să oprească unul dintre reactoarele de la Cernavodă.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat alertă la nivel național pentru luna august, avertizând că țara ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică și a solicitat sprijin energetic de urgență din partea Ucrainei. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
Sursa: Digi24
