Costurile împrumuturilor României vor crește din cauza crizei politice, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu
Criza politică din România începe să se facă resimțită în economie. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat recent că unul dintre efectele imediate va fi creșterea costului împrumuturilor pentru țară. Efectele incertitudinii politice se vor resimți în curând.
Reacția piețelor financiare
Dăianu a subliniat importanța unei rezolvări rapide a crizei, sugerând un orizont de timp de maximum șase săptămâni. Piețele financiare sunt foarte sensibile la instabilitate politică, iar o criză prelungită poate avea consecințe grave asupra economiei. „Țara plătește pentru această criză politică”, a afirmat Dăianu.
În contextul discuțiilor despre fondurile europene, Dăianu a exprimat rezerve cu privire la capacitatea României de a absorbi integral fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A subliniat necesitatea unei cadențe susținute în absorbția fondurilor europene, dar și nevoia de a găsi soluții pentru perioada de după 2026. A avertizat că o abordare care va afecta populația nu este o soluție.
Prioritatea: Colectarea taxelor
O posibilă soluție pentru perioada următoare, potrivit lui Dăianu, nu este creșterea fiscalității, ci îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor. A accentuat necesitatea unor schimbări legislative, combaterea fermă a evaziunii fiscale și pedepsirea drastică a infractorilor. „Va trebui să colectăm mult mai bine taxe și impozite”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
Dăianu a mai afirmat că este crucială o separare clară între cei care susțin reformele și corecția bugetară, și cei care profită de o stare de fapt care nu este benefică pentru România. A subliniat necesitatea de a câștiga „războiul” împotriva evaziunii fiscale.
Contextul politic actual
Declarațiile lui Daniel Dăianu vin în contextul retragerii sprijinului politic al PSD pentru premierul Ilie Bolojan. Aproximativ 97,7% dintre membrii PSD au votat pentru retragerea sprijinului, în timp ce 2,3% s-au opus acestei decizii. Premierul Bolojan a catalogat decizia ca fiind „complet greșită și total iresponsabilă”, precizând că va continua să-și exercite mandatul.
