Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Ungaria încalcă legislația europeană prin restricționarea accesului minorilor la conținut LGBTQ+, cerând anularea legilor controversate. Decizia reprezintă o lovitură dură pentru guvernul condus de Viktor Orban, cunoscut pentru politicile sale conservatoare, și vine într-un moment de schimbare politică, cu rivalul lui Orban pregătit să preia conducerea.
Legea contestată: restricții asupra conținutului LGBTQ+
Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene vizează legea adoptată în 2021 de autoritățile de la Budapesta. Aceasta interzicea sau limita „promovarea” homosexualității și a tranziției de gen în conținutul media accesibil copiilor. Legea a fost introdusă sub pretextul transpunerii unor reguli europene privind protecția minorilor. Comisia Europeană a considerat însă că măsurile depășesc cadrul legal și discriminează comunitatea LGBTQ+. Instanța europeană a concluzionat că legislația ungară reprezintă „o interferență deosebit de gravă” cu mai multe drepturi fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare și nediscriminarea. Procesul a fost inițiat de Comisia Europeană și susținut de 15 state membre, precum și de Parlamentul European.
Consecințe și tensiuni politice la Budapesta
Victoria UE în instanță pune presiune suplimentară asupra Ungariei. Guvernul ungar a fost criticat în trecut pentru măsuri restrictive. Acesta a inclus interzicerea marșurilor Pride și utilizarea tehnologiilor biometrice pentru identificarea participanților. Decizia instanței europene vine într-un moment de tranziție politică majoră. Peter Magyar, rivalul lui Viktor Orban, urmează să preia conducerea guvernului. Magyar a declarat public că susține dreptul la liberă exprimare și organizare, inclusiv desfășurarea evenimentelor Pride.
În urma hotărârii, Comisia Europeană are posibilitatea de a solicita sancțiuni financiare dacă Ungaria nu se conformează deciziei. Verdictul marchează un precedent important în disputa privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Acesta ar putea influența viitoare conflicte similare între statele membre și instituțiile europene.
