Conform Go4IT: Boom-ul AI compensează riscurile energetice, dar inflația rămâne o amenințare
Investițiile masive în inteligența artificială (AI) devin un motor esențial pentru economia globală, contrabalansând parțial efectele tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, potrivit Kristalinei GEORGIEVA, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Sectorul AI stimulează cererea pentru centre de date, infrastructură energetică și echipamente, generând un val de investiții care se extinde rapid la nivel mondial.
Economia mondială navighează într-un echilibru delicat, influențată de șocul energetic cauzat de conflictul din Iran și, pe de altă parte, de boom-ul investițiilor în inteligența artificială. În Statele Unite, acest fenomen a susținut profiturile companiilor și consumul, iar efectele se propagă către economiile integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru componentele tehnologice esențiale. FMI anticipează o creștere economică globală de 3% în 2026 și 3,4% în 2027, determinată în mare măsură de cererea generată de tehnologia AI și de dezvoltarea sa.
Economia globală arată o reziliență neașteptată
Economia mondială a demonstrat o reziliență remarcabilă în fața crizei energetice, depășind temerile inițiale ale FMI. Factorii care au contribuit la această performanță includ scăderea cererii de energie, utilizarea rezervelor strategice, creșterea producției în afara Golfului, expansiunea energiei regenerabile și, în anumite state, o revenire temporară la utilizarea cărbunelui.
Dimensiunea riscului asociat cu Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ 20% din consumul mondial zilnic de produse petroliere, subliniază importanța stabilității regionale. Deși conflictul a perturbat fluxurile, traficul a început să se redreseze după acordul din 18 iunie și ar putea reveni la nivelurile anterioare până la sfârșitul anului curent. În Europa, Germania a înregistrat o creștere economică de 0,3% în al doilea trimestru din 2026, peste estimările inițiale, grație datelor pozitive privind exporturile și comerțul.
Riscuri inflaționiste persistă pe fondul iernii
În ciuda semnelor pozitive, FMI avertizează că riscurile nu au dispărut complet. Reducerea rezervelor strategice de energie, corelată cu intrarea emisferei nordice în sezonul rece, ar putea declanșa o nouă creștere a prețurilor la energie. Aceasta ar putea alimenta inflația și ar determina băncile centrale să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.
Pentru România, această perspectivă prezintă sensibilitate. Comisia Europeană estima în luna mai o creștere economică de doar 0,1% în 2026 și o inflație medie armonizată de circa 7%. Un nou șoc al prețurilor la petrol sau gaze ar pune presiune suplimentară pe prețurile interne și ar întârzia relaxarea condițiilor de finanțare, într-un context în care economia avansează lent și statul necesită împrumuturi consistente.
Astfel, FMI transmite un mesaj dual: pe de o parte, inteligența artificială devine un stimul economic global, iar pe de altă parte, investițiile de sute de miliarde de dolari în infrastructura AI se confruntă cu riscul volatil al prețului energiei.
Sursa: Go4IT
