Chatboturi AI devin o resursă tot mai frecventă pentru sprijin emoțional în rândul adolescenţilor britanici, potrivit unui studiu recent realizat pe 11.000 de tineri cu vârste între 13 şi 16 ani. Un sfert dintre participanţi a declarat că a folosit în ultimul an un chatbot alimentat de inteligenţă artificială pentru a discuta probleme personale sau emoţionale. Rezultatele evidențiază, de asemenea, o legătură între experienţele de violenţă și recurgerea la aceste instrumente digitale.
O generație care caută sprijin online
Jumătate dintre adolescenţi au raportat utilizarea vreunei forme de suport emoțional online în ultimele 12 luni. Chatboturile AI se remarcă prin accesibilitate 24‑o‑7 şi anonimato, factori care îi fac să pară mai sigure comparativ cu discuţiile cu adulţi. În grupurile expuse violenţei, proporţiile cresc semnificativ:
– 38 % dintre victimele violenţelor grave au apelat la chatboturi AI pentru sprijin.
– 44 % dintre autorii actelor violente au căutat ajutor în aceleaşi condiţii.
Riscurile unui sprijin emoțional fără componentă umană
Deşi chatboturile AI pot furniza informaţii generale privind gestionarea emoţiilor, ele nu pot replica empatia autentică a unui specialist. Fără intervenţia unui adult calificat, tinerii pot rămâne cu impresia că situaţia s‑a ameliorat, când de fapt nu s‑a produs nicio schimbare semnificativă. Studiul arată că peste un sfert dintre adolescenţi prezintă simptome ale unor tulburări mentale severe, iar 14 % au raportat automutilare în ultimul an.
Lipsa serviciilor umane și presiunea pe sistem
Accesul limitat la terapie şi timpii lungi de aşteptare împing tinerii să caute alternative digitale. Organizaţiile caritabile subliniază că „copiii au nevoie de oameni, nu de boţi”, iar intervenţia unui consilier poate schimba evoluţia unui adolescent vulnerabil. În acest context, utilizarea chatboturilor AI reprezintă mai degrabă un semnal al unui vid în sistemul de sprijin decât o soluţie în sine.
Autorităţile de sănătate mintală, inclusiv NHS, au emis avertismente privind utilizarea chatboturilor AI ca substitut pentru terapie, subliniind că acestea nu pot gestiona crizele severe şi pot oferi sfaturi neadecvate. Necesitatea de reglementare strică a soluţiilor AI în domenii sensibile devine tot mai evidentă.
Importanţa informării continue şi a monitorizării evoluţiilor evidenţiate de studiu sugerează că intervenţia publică și investițiile în sănătatea mintală a tinerilor trebuie să rămână priorităţi pentru a reduce dependenţa de chatboturi AI în sprijinul emoțional.
