justiție în România se confruntă cu o criză profundă, evidențiată de achitări în apel ale unor inculpati de mare corupție și de procese care se prelungesc până la prescriere. În ultimele luni, rapoartele instituționale și declarațiile magistraților confirmă un declin al independenței judiciare, alarmând societatea civilă și organismele europene.
Reacția instituțiilor europene și a autorităților naționale
În raportul său din aprilie 2024, Comisia Europeană a subliniat că România se apropie de „paradisul infractorilor”, cerând reforme urgente în sectorul judiciar. Datele oficiale ale Ministerului Justiției arată că peste 12 000 de dosare penale rămân în regim de așteptare, iar numărul de condamnări definitive a scăzut cu 18 % față de anul precedent.
Declarații din interiorul sistemului de justiție
Un magistrat intervievat, participant la bilanțul Parchetului General, a afirmat: „Orice ai face, scapi”. Alți judecători au relatat presiuni pentru modificarea aleatorie a completurilor de judecată, un mecanism ce contravine principiului repartizării aleatorii a dosarelor. Aceste afirmații au fost susținute de rapoarte ale Inspecției Judiciare privind anchete disciplinare la adresa judecătorilor care se opun interferenței politice.
Mecanismele de centralizare a puterii
Legea nr. 53/2023 a introdus o organizare piramidală a justiției, conferind Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un control extins asupra distribuției dosarelor. În practică, acest cadru permite:
- selectarea discreționară a completurilor de judecată;
- monitorizarea judecătorilor prin alerte administrative;
- excluderea din magistratură a celor care nu se conformează.
Această structură a fost descrisă de experți ca un „pact informal” între politicieni și magistrați, în care fiecare parte primește avantaje colaborative.
Investigarea blocajelor în DNA
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat în 2023 o creștere a cererilor de suspendare a anchetelor intervenite de ministrul Justiției. Cazuri notorii, cum ar fi cele legate de contracte publice din sectorul energetic și de proiecte de infrastructură, au fost temporar blocate, alimentând suspiciuni privind influența politică asupra anchetelor penale.
Impactul asupra statului de drept
Consecințele erodării independenței justiției se resimt în scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Indicele de stat de drept al World Justice Project a înregistrat în România cea mai mare corecție negativă din ultimii trei ani, reflectând temeri privind impunitatea și slăbirea mecanismelor de control democratic.
- reducerea transparenței în procedurile judiciare;
- creșterea riscului de corupție sistemică;
- diminuarea atractivității investițiilor străine.
Concluzie
Evoluția justiție în România indică necesitatea unor reforme structurale și a unei supravegheri independente pentru a restabili încrederea publică. Monitorizarea continuă a proceselor judiciare și a intervențiilor politice rămâne esențială pentru consolidarea statului de drept și pentru protejarea democrației.
