Flotă fantomă în apele Singapore-ului: creşterea numărului de tancuri petroliere „rogue” ameninţă siguranţa maritimă și eficienţa sancţiunilor internaţionale. Datele Lloyd’s List Intelligence arată că în iarna aceasta cel puţin 27 de nave din flotă fantomă au traversat Strâmtoarea Singapore, iar alte 130 s-au adunat lângă arhipelagul Riau, Indonezia. Acest fenomen se înscrie într‑un context global de sancţiuni şi comerţ clandestin de petrol.
De ce apar tot mai multe tancuri petroliere „fantomă” în apropierea Singapore-ului?
Conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu au declanșat sancţiuni occidentale severe asupra exporturilor petroliere ruse, iraniene și venezuelene. Pentru a ocoli aceste restricții, comercianţii au creat o reţea maritimă neoficială, în care flotă fantomă transportă petrol sancționat prin rutele principale de tranzit. Strâmtoarea Singapore, ca arteră cheie între Oceanul Indian și Marea Chinei de Sud, devine inevitabilă pentru tancurile petroliere fantomă.
Ce reprezintă flotă fantomă și cum evită sancţiunile?
- Nave vechi, cu proprietari opaci, schimbă frecvent pavilionul.
- Înregistrează informaţii de localizare false sau deconectează sistemele AIS.
- Folosesc companii „shell” din jurisdicţii precum Dubai pentru a ascunde identitatea reală.
Prin aceste practici, tancurile petroliere fantomă pot efectua transferuri de petrol la mare (bunkering) sub acoperirea nopţii, făcând imposibilă urmărirea originii și destinaţiei sarcinilor.
Riscuri şi consecinţe ale utilizării tancurilor petroliere fantomă
Flotă fantomă poate genera probleme majore:
- Accidentări ale navelor neasigurate pot provoca deversări de petrol, cu costuri de curăţare de până la 1,6 miliarde de dolari.
- Transferurile clandestine la mare cresc riscul de coliziuni și de poluare chimică.
- Activităţile ilegale ameninţă mediul marin și biodiversitatea costieră.
Un exemplu recent este deversarea din Strâmtoarea Kerci, cauzată de două tancuri petroliere vechi, cu pagube încă neestimate.
Cine sunt principalii utilizatori ai flotei fantomă?
- Rusia, prin flotă fantomă, menţine exporturile petroliere în ciuda sancţiunilor.
- Iran și Venezuela, la o scară mai mică, recurg la aceste nave pentru a vinde petrol sancţionat.
- China și India, mari cumpărători de ţiței rusesc, beneficiază de preţuri sub plafonul de 60 de dolari pe baril impus de G7.
Datele S&P Global și ale inteligenţei ucrainene arată că India a importat aproximativ 5,4 milioane de tone de petrol rusesc prin flotă fantomă în primul nouă luni ale anului.
Măsuri guvernamentale împotriva flotei fantomă
- Uniunea Europeană a introdus inspecţii fizice la transferurile de combustibil la mare, încurajând porturile baltice să verifice asigurările navelor.
- Regatul Unit a restricţionat accesul la porturi, servicii financiare și asigurări pentru 135 de nave din flotă fantomă.
- Statele Unite, sub presiunea administraţiei Trump, amenință sancţiuni suplimentare pentru navele care nu respectă reglementările.
Aceste iniţiative urmăresc să reducă capacitatea de transport a flotei fantomă și să limiteze veniturile din petrol sancționat.
Concluzie
Prezenţa crescută a flotei fantomă în zona Singapore indică o adaptare a pieţei petroliere la sancţiunile occidentale, dar aduce cu sine riscuri majore pentru mediu și siguranţa maritimă. Monitorizarea continuă a acestor nave și cooperarea internaţională rămân esențiale pentru a contracara impactul negativ al activităţilor clandestine. Informaţi-vă periodic despre evoluţiile din sectorul maritim și despre noile reglementări anti‑sancţiuni.
