Inteligența artificială se dezvoltă rapid, iar impactul său asupra mediului devine tot mai vizibil. În 2025, costurile de mediu ale infrastructurii AI – centrele de date, răcirea și energia – au fost cuantificate cu date alarmante. Această creștere a generat dezbateri privind sustenabilitatea și responsabilitatea companiilor tech.
Estimări ale amprentei de carbon și a consumului de apă în 2025
Studiul condus de Alex de Vries‑Gao, publicat în revista Patterns, arată că emisiile de CO₂ legate de inteligența artificială ar putea atinge 80 de milioane de tone anual. Aceeași cercetare estimează un consum de apă de aproximativ 765 de miliarde de litri pe an, provenind în principal din sistemele de răcire ale centrelor de date.
Aceste valori ilustrează că „AI bea apă” doar indirect, prin necesitatea de a răci echipamentele care generează căldură. În comparație, emisiile de CO₂ ale AI se apropie de cele ale industriilor grele, ceea ce ridică întrebări privind politicile de reducere a amprentei de carbon.
Sursele de energie și cererea în creștere
Raportul Agenției Internaționale a Energiei (IEA) din 2024 indică faptul că centrele de date au consumat 1,5 % din energia globală, echivalentul a 415 TWh. Un centru de date orientat spre inteligență artificială poate consuma energia necesară pentru 100 000 de gospodării, iar proiectele majore în construcție pot depăși cu 20 de ori această cifră.
IEA prevede că cererea de electricitate a centrelor de date se va dubla până în 2030, ajungând la aproximativ 945 TWh. Chiar dacă modelele AI devin mai eficiente pe unitate de interogare, volumul total de utilizare crește, amplificând impactul asupra rețelelor electrice.
Factori ce contribuie la costurile de mediu ale AI
- Densitatea ridicată a procesoarelor în centrele de date, care generează căldură semnificativă.
- Sisteme de răcire pe bază de apă, consumând volume mari pentru a menține temperaturile optime.
- Creșterea numărului de aplicații AI integrate în produse și servicii cotidiene.
Implicații pentru utilizatori și politica publică
Pentru consumatorii obișnuiți, impactul se traduce prin presiune pe furnizarea de energie locală și potențiale restricții în zonele cu deficit de apă. Centrele de date nu sunt „în nori”; ele sunt amplasate în locații reale, unde competiția pentru resurse poate genera tensiuni sociale și economice.
Din perspectiva autorităților, două axe principale sunt esențiale: transparența și optimizarea. Raportarea clară a consumului de energie și apă permite luarea unor decizii informate, în timp ce investițiile în eficiență energetică, răcire cu impact redus și reutilizarea apei pot diminua costurile de mediu ale AI.
Măsuri de politică publică recomandate
- Obligații de raportare periodică a consumului de energie și apă pentru centrele de date AI.
- Stimulente pentru utilizarea energiei regenerabile în infrastructura AI.
- Reglementări privind utilizarea sustenabilă a apei în procesele de răcire.
Monitorizarea continuă a evoluțiilor în sectorul inteligenței artificiale și a impactului său asupra mediului rămâne crucială pentru a asigura echilibrul între inovație și sustenabilitate.
