Aproximativ 1.000 de urși bruni vor putea fi „recoltați” în acest an, conform unei decizii aprobate de Camera Deputaților. Măsura nu echivalează cu vânătoarea propriu-zisă, ci permite împușcarea animalelor doar în cazul unor atacuri directe, în special atunci când urșii intră în localități. Decizia a generat diverse reacții în rândul parlamentarilor și al organizațiilor pentru protecția animalelor.
Argumente pro și contra intervenției
Gheorghe Nacov, deputat din partea minorităților naționale, susține că prezența urșilor în zonele locuite prezintă un pericol. El consideră că un urs care nu manifestă frică față de oameni, intrând în intravilan, devine automat un animal periculos. Această abordare pune accentul pe necesitatea de a acționa rapid în astfel de situații.
Alen Coliban, deputat USR, a adus în discuție aspecte legate de modificările aduse legii. El a subliniat că ordonanța permite trecerea directă la împușcare în cazul în care un urs este habituat, adică revine în mod repetat în intravilan. De asemenea, legea prevede posibilitatea intervenției letale dacă ursul atacă sau pune în pericol viața echipei de intervenție. Coliban a criticat formularea „bunuri de orice fel”, considerând că aceasta oferă o libertate de interpretare prea mare.
Critici din partea organizațiilor de protecție a animalelor
Codruța Maria Corcheș, reprezentantă a unei organizații pentru protecția animalelor, a criticat dur decizia. Ea a susținut că România merge pe „crimă” și nu pe prevenție. Corcheș a amintit de numărul mare de victime înregistrate în ultimii ani din cauza atacurilor urșilor. Ea a pus sub semnul întrebării măsurile de prevenție luate de Guvern.
Amendamentele propuse, care ar fi restricționat posibilitatea de împușcare, nu au fost aprobate. Proiectul de lege prevede, totodată, interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta mai mică de doi ani.
Numărul de urși care pot fi „recoltați” în acest an este dublu față de cel permis anul trecut.
