Conform Economistul.ro: Parlamentul European cere întoarcerea necondiționată a copiilor ucraineni deportați
Parlamentul European a adoptat o rezoluție fermă prin care solicită Rusiei returnarea imediată, în siguranță și necondiționată a copiilor ucraineni deportați sau transferați forțat. Votul de la Bruxelles, desfășurat pe 12 noiembrie 2026, a înregistrat un sprijin covârșitor, cu 536 de voturi pentru, doar 8 împotrivă și 37 de abțineri. Eurodeputații subliniază că întoarcerea acestor copii trebuie să fie o prioritate absolută în orice negocieri de pace, nefiind condiționată de concesii teritoriale, schimburi de prizonieri sau alte acorduri politice.
Dezbaterile care au precedat votul, desfășurate pe 11 noiembrie, au evidențiat gravitatea situației. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a cerut insistent accesul organizațiilor internaționale, precum ONU, UNICEF și Comitetul Internațional al Crucii Roșii, la copiii aflați sub controlul Rusiei. Rezoluția cere autorităților ruse și belaruse să comunice transparent locația copiilor și să permită organizațiilor umanitare să intervină pentru identificarea și reunificarea familială. De asemenea, se solicită anularea oricăror adopții ilegale și a modificărilor identitare impuse minorilor.
Confirmarea cazurilor de deportare și estimări privind copiii sub ocupație
Textul adoptat de Parlamentul European consemnează date îngrijorătoare, indicând 20.651 de cazuri verificate de deportare sau transfer forțat până în septembrie 2026. Estimările sugerează că aproximativ 1,6 milioane de copii ucraineni trăiesc în prezent sub ocupație rusă, dintre care circa 600.000 sunt în vârstă de școlarizare. Potrivit datelor ucrainene citate în rezoluție, până la 28 octombrie, 2.752 de copii deportați, transferați forțat sau recuperați din teritoriile ocupate s-au întors acasă. Ministerul Politicii Sociale din Ucraina a confirmat, la data de 12 noiembrie, că 2.808 copii au fost deja readuși prin intermediul inițiativei „Bring Kids Back UA”.
Eurodeputații solicită încetarea imediată a proceselor de rusificare forțată, a îndoctrinării și a pregătirii militare a copiilor rămași sub ocupație. Ei cer garantarea accesului la educație în limba ucraineană și posibilitatea ca minorii să părăsească teritoriile ocupate în mod voluntar și sigur, alături de familiile lor. Pentru copiii întorși, Parlamentul European cere sprijin financiar pe termen lung, incluzând asistență psihologică, servicii medicale, educație, refacerea documentelor de identitate și integrare familială. Comisia Europeană și-a reafirmat angajamentul de a aloca încă 50 de milioane de euro pentru sistemul ucrainean de protecție a copilului.
Extinderea sancțiunilor și responsabilitatea companiilor
Parlamentul European cere statelor membre să recunoască oficial deportările copiilor ca genocid și își reiterează sprijinul ferm pentru Curtea Penală Internațională și mandatele de arestare emise pe numele lui Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, în legătură cu deportarea și transferul ilegal al minorilor ucraineni. Comisia internațională independentă de anchetă a ONU a calificat, încă din martie, aceste acțiuni drept crime împotriva umanității. Eurodeputații solicită extinderea investigațiilor pentru a include toți funcționarii și colaboratorii care au facilitat aceste fapte.
Ca răspuns la implicarea în deportări și asimilare, Consiliul UE a impus sancțiuni asupra a 10 persoane și 17 entități în septembrie. Parlamentul cere acum extinderea măsurilor punitive la întregul lanț de persoane și organizații implicate. Rezoluția face referire la o investigație a Universității Yale, care a identificat implicarea companiilor Gazprom și Rosneft în transportul și reeducarea a aproximativ 2.158 de copii între 2022 și 2025. Eurodeputații cer o analiză aprofundată a acestor constatări și sancționarea entităților implicate, inclusiv a companiilor menționate și a filialelor lor, atunci când sunt îndeplinite criteriile juridice. Deciziile finale privind sancțiunile intră în competența Consiliului UE.
Sursa: Economistul.ro
