Conform G4Media: România, printre țările UE cu naveta spre serviciu cea mai lungă
Drumul zilnic spre locul de muncă a devenit o componentă semnificativă a zilei de lucru pentru milioane de europeni, însă timpul petrecut în trafic variază dramatic de la o țară la alta. România se regăsește într-o poziție notabilă, care subliniază provocările legate de infrastructură și de congestia urbană, conform unui studiu recent.
Un nou raport realizat de compania de management al talentelor SD Worx, citat de Euronews, arată că europenii alocă, în medie, 48 de minute pe zi pentru naveta către serviciu. Această medie maschează însă disparități considerabile între statele membre, în unele cazuri timpul petrecut pe drum depășind o oră.
Belgia, fruntașă la timpul de navetă
Belgia ocupă prima poziție în clasamentul european, cu o medie de 61 de minute pentru deplasarea zilnică la serviciu. Un factor determinant este numărul mare de angajați care parcurg distanțe considerabile. Conform datelor SD Worx, 13% dintre belgieni sunt considerați „super-navetiști”, petrecând cel puțin două ore pe drum, aceasta fiind cea mai mare proporție înregistrată la nivel european.
Pe lângă aceasta, 14% dintre angajații belgieni parcurg zilnic peste 120 de kilometri. Suedia și Irlanda se clasează de asemenea în partea superioară a acestui clasament, cu 57, respectiv 56 de minute de navetă zilnică. La polul opus, Italia și Slovenia înregistrează un timp mediu de aproximativ 35 de minute.
România egalizează Țările de Jos, dar din motive distincte
România apare în studiul SD Worx cu o medie de 53 de minute pentru naveta zilnică. Acest interval este identic cu cel înregistrat în Țările de Jos, însă motivele din spatele acestor cifre sunt complet diferite. În Țările de Jos, angajații parcurg, în medie, 63 de kilometri până la serviciu, infrastructura eficientă permițând parcurgerea acestor distanțe în timp relativ scurt.
În contrast, în România, angajații petrec aceleași 53 de minute pe drum, dar parcurg distanțe mult mai mici. Studiul indică faptul că traficul intens și aglomerația urbană sunt factorii principali care consumă timpul navetiștilor. Astfel, două țări pot prezenta aceeași durată medie a navetei, dar experiența cetățenilor este fundamental diferită: într-un caz, este vorba despre distanțe mari și infrastructură performantă, iar în celălalt, despre distanțe mai scurte, însă îngreunate de congestia traficului.
Importanța timpului petrecut pe drum
Studiul scoate în evidență și o percepție interesantă asupra navetei. În Belgia, deși timpul mediu depășește pragul de 57 de minute, considerat în general acceptabil, doar 34% dintre angajați resimt timpul petrecut pe drum ca fiind timp pierdut.
Dorința de a lucra de la distanță nu este neapărat direct proporțională cu durata navetei. În Belgia, doar 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, un procent situat sub media internațională. Aceste date sugerează că durata navetei nu este singurul factor care determină cât de povară este deplasarea zilnică. Modul în care se călătorește, calitatea infrastructurii, predictibilitatea transportului și percepția asupra timpului petrecut pe drum joacă, de asemenea, roluri importante.
Traficul, principala problemă a navetei în România
Datele sunt deosebit de relevante pentru România, evidențiind o problemă distinctă față de țările unde oamenii locuiesc la zeci de kilometri de locul de muncă. Un român poate petrece aproape o oră pe drum, fără să parcurgă o distanță comparabilă cu cea a unui angajat din Țările de Jos. Timpul suplimentar este consumat de viteze reduse, ambuteiaje și aglomerația din centrele urbane. Prin urmare, cele 53 de minute din statistica europeană nu reflectă complet realitatea navetei în România. Distanța parcursă și timpul necesar pentru a o parcurge trebuie analizate împreună. Pentru milioane de angajați, diferența dintre o navetă de 35 de minute și una de aproape o oră se traduce, pe parcursul unui an, în sute de ore petrecute pe drum.
Clasamentul european plasează România nu printre țările cu cele mai scurte navete. Mai important, comparația cu Țările de Jos subliniază o problemă specifică: nu doar cât de departe trebuie să ajungă oamenii la serviciu, ci cât de dificilă este deplasarea atunci când distanța este relativ scurtă.
Sursa: G4Media
