Conform Computerblog.ro: Controverse după votul pentru legea decarbonizării
Parlamentul României a votatrecent legea decarbonizării, un act legislativ menit să limiteze emisiile de dioxid de carbon. Cu toate acestea, modificările introduse de Partidul Social Democrat (PSD) au generat un val de critici și îngrijorări, punând sub semnul întrebării alinierea țării noastre la obiectivele europene de mediu. Amendamentele vizează, practic, menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbuni, în contradicție directă cu necesitatea renunțării la acestea.
Situația este cu atât mai delicată cu cât România a beneficiat de fonduri europene consistente destinate închiderii unităților de producție a energiei bazate pe cărbuni. Mai mult, alte miliarde de euro din fonduri europene ar putea fi blocate dacă țara noastră nu respectă angajamentele de tranziție energetică.
Impactul asupra fondurilor europene și a angajamentelor internaționale
Decizia Parlamentului pare să contravină principiilor Pactului Verde European și celor mai recente directive privind tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Resursele financiare obținute de România de la Uniunea Europeană au fost acordate pe baza unor planuri clare de reducere a dependenței de combustibilii fosili, inclusiv cărbunele.
Anularea sau amânarea acestor planuri ar putea declanșa mecanisme de recuperare a fondurilor deja alocate, dar și blocarea accesului la noi finanțări esențiale pentru modernizarea sectorului energetic și pentru dezvoltarea surselor regenerabile. Acest lucru ar plasa România într-o poziție dificilă în cadrul Consiliului European și al altor foruri internaționale.
Rolul Președinției în deblocarea situației
În acest context tensionat, speranțele se îndreaptă, deocamdată, către Președinția României. Șeful statului are posibilitatea de a exercita un control asupra legii, prin solicitarea reexaminării acesteia de către Parlament sau prin sesizarea Curții Constituționale.
Analiștii politici și de mediu subliniază că o intervenție fermă din partea Președinției ar putea preveni consecințe negative majore pentru economia și reputația internațională a țării. Decizia legislativă pare să ignore avertismentele repetate ale Comisiei Europene privind necesitatea respectării angajamentelor climatice.
Decizia de a menține centralele pe cărbuni contravine astfel obligațiilor asumate prin Acordul de la Paris și prin țintele ambițioase de reducere a emisiilor stabilite pentru anul 2030. Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri că statele membre trebuie să facă progrese concrete în eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic.
Sursa: Computerblog.ro
