Conform Descopera: Un fenomen cosmic incredibil de rar a fost observat recent de către astronomi: o stea gigantică s-a autodistrus într-un mod atât de catastrofal încât nu a lăsat în urmă nicio urmă fizică, transformându-se în energie pură și materie împrăștiată în spațiu. Descoperirea, încă în curs de evaluare oficială, ar putea oferi noi perspective asupra unora dintre cele mai enigmatice procese din univers.
Cum se produce o astfel de autodistrugere?
Acest eveniment extraordinar a fost detectat pentru prima dată în anul 2023, într-o galaxie pitică situată la o distanță cosmică de aproximativ 1,3 miliarde de ani-lumină de Pământ. Obiectul, denumit provizoriu SN 2023vbw, este considerat acum un candidat principal pentru categoria extrem de rară a supernovelor cu instabilitate de pereche. Spre deosebire de supernovele obișnuite de tip II, a căror luminozitate crește brusc și apoi rămâne relativ stabilă pentru o perioadă, SN 2023vbw a manifestat o creștere constantă a luminozității timp de aproximativ 190 de zile, urmată de o scădere rapidă.
Pentru a genera o explozie de o asemenea magnitudine și natură, steaua inițială trebuia să fie una colosală. Cercetătorii estimează că era vorba despre o supergigantă albastră, una dintre cele mai fierbinți și mai luminoase categorii de stele din Univers. Analizele preliminare privind cantitatea de material ejectat în timpul exploziei sugerează că masa stelei se situa undeva între 170 și 350 de ori mai mare decât cea a Soarelui nostru. Moartea acestor giganți este departe de a fi un proces simplu.
Procesul exploziei stelare
În cazul unei supernove tipice, stelele cu mase între aproximativ opt și 50 de ori cea a Soarelui își consumă combustibilul nuclear. Lipsa energiei necesare pentru a contracara gravitația duce la colapsul instantaneu al nucleului, declanșând o explozie uriașă. În urma acestui eveniment rămâne, de obicei, un obiect compact și extrem de dens, precum o stea neutronică sau o gaură neagră.
În contextul supergigantelor albastre extrem de masive, însă, nucleul atinge temperaturi incredibil de ridicate, generând cantități masive de raze gamma. Aceste raze gamma ar trebui să susțină steaua împotriva presiunii gravitaționale. Paradoxal, atunci când energia lor devine excesivă, razele gamma pot interacționa cu materia din stea, transformându-se în perechi de electroni și pozitroni. Această transformare reduce presiunea internă, destabilizând și mai mult steaua.
Dacă steaua are o proporție redusă de elemente grele în compoziție, acest proces poate declanșa un colaps parțial, urmat de o serie de explozii termonucleare în lanț. Rezultatul final este o distrugere completă a stelei, atât de violentă încât nu rămâne niciun rest compact. Această anihilare totală a stelei, fără a lăsa în urmă o gaură neagră sau o stea neutronică, este componenta cheie a fenomenului observat.
Implicații pentru înțelegerea găurilor negre
Unii astronomi consideră că supernovele cu instabilitate de pereche ar putea oferi o explicație pentru ceea ce se numește „lacuna în intervalul superior de masă” în distribuția găurilor negre. Această teorie postulează că stelele suficient de masive pentru a genera anumite tipuri de găuri negre sunt, de fapt, distruse complet înainte de a putea forma astfel de obiecte. Ipoteza este încă subiect de dezbatere intensă în comunitatea științifică.
Dacă rezultatele studiului privind SN 2023vbw vor fi confirmate, ar însemna că astronomii au avut ocazia rară de a observa unul dintre cele mai neobișnuite și spectaculoase moduri de „moarte” stelară din Univers. Un astfel de eveniment transformă o stea gigantică în nimic altceva decât energie și materie împrăștiate pe distanțe cosmice.
Sursa: Descopera
