Conform Observator: Invazia din Lacul Razim: Creveții asiatici sufocă racii și pun în pericol speciile locale
O nouă specie de creveți, originari din Asia, a pus stăpânire pe apele dulci ale României, în special în Lacul Razim și pe Dunăre, declanșând îngrijorări printre biologi și pescari. Acești crustacei invazivi, ajunși în România prin intermediul fermelor de pe Nipru, se înmulțesc alarmant de rapid, în special în perioadele caniculare, punând în pericol echilibrul ecologic local.
Un apetit insațiabil
Fenomenul atinge cote alarmante, pescarii observând o prezență masivă a creveților, în detrimentul speciilor autohtone, precum racii. „Au explodat, nu că s-au înmulţit! Au explodat! Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Şi vedeţi sub coadă, e plin de icre”, declară Gabriel Tremurici, un localnic afectat de situație. Acești creveți de apă dulce, cu un aspect similar celor marini, au început să fie capturați în mod obișnuit în năvodurile pescarilor de pe Dunăre acum aproximativ cinci ani.
Origini și diseminare
Potrivit specialiștilor, creveții provin din Japonia și au ajuns în arealul românesc prin intermediul unor ferme de pe fluviul Nipru, de unde s-au răspândit în Delta Dunării și ulterior pe Dunăre și lacurile conectate. „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru şi de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre şi pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”, explică Adrian Bîlbă, doctor în științe. Fenomenul de apariție și dispariție a creveților este strâns legat de temperaturile apei: aceștia domină în perioadele calde, în timp ce racii apar odată cu răcirea vremii.
Impact ecologic și economic
Biologii sunt sceptici în privința impactului pe termen lung asupra ecosistemului românesc. Există temeri că acești creveți ar putea consuma icrele speciilor locale de pești, ducând la decimarea acestora și la alterarea biodiversității. „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băştinaşe. Orice specie care ajunge şi se înmulţeşte într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”, afirmă Aurel Năstase, biolog în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării. Totuși, unii autorități locale văd o oportunitate economică în apariția acestei noi specii. În Sarichioi, 100 de grame de creveți de apă dulce ajung pe farfurie cu 20 de lei, iar restaurantele din Delta Dunării au început să îi includă în meniuri.
Vitali-Cristian Finoghen, primarul comunei Sarichioi, exprimă o viziune pragmatică: „Este un mic război pe care îl poartă creveţii cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim şi de peştele nostru şi de creveţii aceştia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”. Situația necesită monitorizare atentă pentru a se stabili dacă această specie invazivă va deveni o componentă permanentă a faunei locale și care va fi impactul său total asupra mediului acvatic.
Sursa: Observator
