Conform Digi24: Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 15 august Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai importante sărbători creștine, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare. Această zi marchează sfârșitul Postului Adormirii Maicii Domnului și, conform tradiției, deschide sezonul nunților, botezurilor, târgurilor și petrecerilor. În diverse regiuni ale țării, ziua este marcată prin slujbe, pomenirea celor adormiți și sfințirea bucatelor ce sunt împărțite credincioșilor.
Semnificația spirituală a adormirii maicii domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria, cultul ei dezvoltându-se semnificativ după secolul al V-lea, în urma proclamării sale ca Născătoare de Dumnezeu la Sinodul de la Efes din anul 431. Deși originile precise ale praznicului nu sunt cunoscute, tradiția plasează mormântul Fecioarei Maria într-un lăcaș de cult din Ierusalim, aproape de Grădina Ghetsimani.
Potrivit Părintelui Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, sărbătoarea nu este un moment de tristețe, ci unul al speranței și al vieții veșnice. Ea simbolizează mutarea Sfintei Fecioare la cer și reîntâlnirea cu Fiul Său, o minune a iubirii divine. Părintele Cazacu explică faptul că, simțindu-și sfârșitul aproape, Maica Domnului i-a adunat pe apostoli, iar apoi a adormit. Mormântul ei a fost găsit gol peste trei zile, Maica Domnului fiind ridicată cu trupul la cer de către Mântuitorul Iisus Hristos.
Tradiții populare și rânduieli bisericești
Datinele populare asociate zilei de 15 august, care diferă de la o regiune la alta, nu trebuie confundate cu rânduielile bisericești, deși multe au fost transmise de generații. Aceste obiceiuri locale, născute din iubire și credință, sunt considerate „legi ale pământului” în contextul bisericesc.
În această zi, credincioșii sunt sfătuiți să evite munca fizică grea și să se concentreze pe liniște, reculegere și odihnă. Este recomandat mersul la biserică, aprinderea unei lumânări și împărțirea de pomană, în amintirea celor plecați. Seara de 14 august este marcată în multe biserici și mănăstiri prin cântarea Prohodului Maicii Domnului, un ritual asemănător cu cel din Săptămâna Patimilor, motiv pentru care sărbătoarea este numită popular și „Paștele din miezul verii”.
Sfințirea alimentelor și superstiții populare
În dimineața de 15 august, după slujbele și hramurile bisericești, femeile aduc la biserică bucate pentru a fi sfințite de preot și împărțite credincioșilor, în memoria celor adormiți. Tradițional, se aduc fructe de toamnă, precum struguri și prune, dar și colivă, colaci, pâine sau alte preparate specifice fiecărei comunități.
În credința populară, femeile însărcinate sunt considerate ocrotite de Maica Domnului, iar rugăciunile rostite în această zi pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere deosebită. O superstiție veche sugerează că fetele care doresc să se căsătorească pot spăla icoana Fecioarei Maria cu apă și busuioc pentru a-și găsi alesul. De asemenea, există credințe conform cărora nu ar trebui să se tundă părul sau să se facă baie în ape curgătoare în ziua de Adormire a Maicii Domnului, pentru ca rugăciunile să fie ascultate.
Perioada dintre Sfânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscută în popor ca „Între Sântămării”. Acest interval este considerat propice pentru semănăturile de toamnă și alte activități agricole. În Transilvania, se crede că înflorirea trandafirilor pe 15 august anunță o toamnă lungă și caldă.
Sursa: Digi24
