Conform Economica: Războiul economic: Petrolul din Golf versus AI-ul american
Șocul negativ generat de diminuarea ofertei de energie din zona Golfului se află într-o luptă acerbă cu factorii favorabili creșterii economice, alimentată de boom-ul investițiilor în inteligența artificială, declară Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internațional (FMI). Situația economică mondială, deși rezilientă la începutul anului, se confruntă cu riscuri persistente de scădere, punând la încercare stabilitatea globală.
Perspective economice globale echilibrate, dar cu riscuri în jos
În ciuda unei rezistențe surprinzătoare în fața șocurilor energetice, perspectivele economiei mondiale rămân orientate în jos. Georgieva a subliniat că presiunile fiscale tot mai mari și necesitatea menținerii unei politici monetare stricte de către băncile centrale pentru a combate inflația ridică semne de întrebare. Creșterea economică globală se confruntă cu obstacole semnificative, precum datoria publică ridicată, inflația persistentă și tensiunile comerciale. Cu toate acestea, o combinație de factori a ajutat economia să depășească, până acum, mai bine decât se temeau economiștii, șocul energetic provocat de închiderea Strâmtorii Ormuz.
Printre acești factori se numără: accesarea rezervelor de petrol și gaze de către numeroase țări, creșterea aprovizionării cu energie din afara Golfului, o cerere mai scăzută de energie, sporirea capacității de producție a energiei regenerabile și, în unele cazuri, revenirea la producția de energie pe bază de cărbune. Pe de altă parte, investițiile masive în inteligența artificială din SUA susțin profiturile companiilor și cheltuielile de consum, în timp ce alte națiuni își consolidează infrastructura pentru centre de date și hardware AI.
Alerta FMI: Șocul energetic nu s-a încheiat
În ciuda unor semne pozitive, Kristalina Georgieva a avertizat decidenții politici să nu cadă în automulțumire. Prețul barilului de petrol Brent, deși fluctuant între 80 și 90 de dolari de la mijlocul lunii iunie, se află semnificativ sub vârfurile de primăvară, care au depășit 118 dolari. „Șocul energetic nu s-a terminat”, a afirmat Georgieva, subliniind că o nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, obligând băncile centrale să mențină politici monetare restrictive.
Aceste decizii ar putea avea un efect de domino asupra costurilor serviciului datoriei și activității economice. Prin urmare, toate țările trebuie să își abordeze problemele fiscale și să prezinte planuri credibile pentru a asigura sustenabilitatea datoriei și a deficitelor. De asemenea, Georgieva a insistat asupra necesității ca băncile centrale să rămână „concentrate” pe mandatul lor de asigurare a stabilității prețurilor, în ciuda riscurilor inflaționiste persistente.
Dezechilibre globale și tensiuni comerciale
Directorul FMI a atras atenția asupra necesității abordării „dezechilibrelor globale excesive” care alimentează tensiunile comerciale. Deși nu a nominalizat o țară anume, Georgieva a subliniat în repetate rânduri necesitatea ca China să își reechilibreze modelul de creștere, mutând accentul de la exporturi către cererea internă a consumatorilor. O economie mai echilibrată, a precizat ea, contribuie la o economie globală mai puternică, un obiectiv mai dificil de atins într-o lume tot mai fragmentată.
FMI și-a redus în luna iulie previziunile privind creșterea economică mondială pentru 2026 la 3%, avertizând asupra riscurilor suplimentare de scădere generate de războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinea legată de inteligența artificială. Instituția financiară internațională își va actualiza previziunile la mijlocul lunii octombrie, în cadrul reuniunilor anuale de la Bangkok.
Sursa: Economica
