Conform Descopera: Maimuțele macac fac aceleași asocieri între forme și sunete ca oamenii
Un nou studiu, publicat în format preprint pe platforma bioRxiv, sugerează că maimuțele macac demonstrează aceeași capacitate spontană de a asocia forme cu sunete ca și oamenii. Experimentul, inspirat de faimosul efect Bouba-Kiki, ar putea oferi indicii despre bazele evolutive ale limbajului uman. Cercetarea a implicat nouă primate de la Rezervația Mandai Wildlife din Singapore, incluzând opt macaci cu coadă lungă (Macaca fascicularis) și un macac porc sudic (Macaca nemestrina).nnRezultatele indică faptul că aceste primate au selectat în mod consecvent o formă rotunjită atunci când au auzit cuvântul „Bouba” și o formă ascuțită la auzul cuvântului „Kiki”, fără a fi antrenate în prealabil cu privire la aceste asocieri specifice. Analiza statistică a arătat că probabilitatea de a alege forma rotundă în timpul probelor „Bouba” a fost de aproape șase ori mai mare comparativ cu cele „Kiki”, un rezultat semnificativ peste nivelul obținut prin simpla întâmplare.
Experimentul și rezultatele neașteptate
În prima etapă a studiului, maimuțele au fost familiarizate cu asocierea unui capac desenat pe un pahar cu prezența hranei, fără introducerea vreunui stimul sonor. Ulterior, în testul propriu-zis, animalele au fost prezentate cu două pahare, fiecare acoperit cu un capac având fie o formă colțuroasă, fie una rotunjită. În fundal, s-a redat repetat înregistrarea unuia dintre cele două cuvinte, „Bouba” sau „Kiki”.nnFără nicio instrucțiune explicită despre care alegere ar fi „corectă”, maimuțele au demonstrat o preferință clară pentru anumite combinații formă-sunet. Astfel, la auzul sunetului „Bouba”, acestea au ales preponderent capacul cu forma rotunjită, în timp ce sunetul „Kiki” a fost asociat cu forma ascuțită. Acest comportament, observat la primate, ar putea sugera că astfel de corespondențe senzoriale sunt mai vechi decât se credea inițial.
Implicații pentru înțelegerea limbajului
Descoperirea, deși încă în stadiul de preprint și nefiind supusă procesului complet de evaluare inter pares, ridică întrebări importante despre originile limbajului uman. Autorii studiului sugerează că aceste asocieri între forme și sunete nu sunt exclusiv umane, ci ar putea deriva din tendințe perceptive moștenite de la un strămoș comun îndepărtat. Această perspectivă mută accentul de la întrebarea dacă efectul Bouba-Kiki este o caracteristică pur umană la cea a extinderii acestor hărți perceptive la alte specii de vertebrate. nnStudiul actual oferă primele dovezi concrete care susțin această ipoteză, deschizând noi direcții de cercetare în domeniul evoluției comunicării și a cogniției la primate. Cercetătorii își propun să exploreze în continuare amploarea acestor corespondențe senzoriale în rândul diverselor specii.
Sursa: Descopera
