Conform Digi24: Rusia își intensifică acțiunile „din umbră” în Europa, trecând de la atacuri cibernetice și dezinformare la operațiuni fizice cu risc crescut, inclusiv atacuri cu drone și sabotaje, determinând liderii europeni să caute noi strategii de descurajare. Incidentele recente, precum atacul cu dronă atribuit Moscovei la aeroportul Leipzig/Halle din Germania și doborârea unei drone explozive în Lituania, arată o escaladare a tacticilor rusești.
Europa se confruntă cu o nouă etapă a conflictului hibrid
Germania a atribuit direct Rusiei atacul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle, unde o aeronavă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion cargo destinat Ucrainei. Autoritățile germane consideră că există indicii clare că statul rus a furnizat cunoștințele tehnice și echipamentele necesare pentru această operațiune. Acest incident marchează o creștere a vizibilității și a riscului operațiunilor atribuite Moscovei în spațiul european.
Pe lângă atacurile cu drone, au apărut și alte incidente de securitate. Un vas de război rus a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez care efectua o misiune de monitorizare în apele internaționale din apropierea Danemarcei. Incidentul, calificat drept „inacceptabil” de către Copenhaga, a fost prezentat de Moscova ca o reacție la un comportament provocator al elicopterului danez. Aceste evenimente, combinate cu incursii tot mai frecvente ale dronelor în spațiul aerian NATO, semnalează o intensificare a acțiunilor rusești care depășesc pragul „războiului hibrid” tradițional.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat recent că amenințările hibride cu care se confruntă Europa sunt „din ce în ce mai puțin hibride”, referindu-se la o gamă largă de acțiuni, de la atacuri cibernetice și sabotaje, la incendii provocate și incursiuni cu drone. UE analizează acum necesitatea unei strategii de securitate mai robuste și a unor mecanisme de răspuns mai clare la incidentele care, deși nu constituie agresiuni armate directe, amenință securitatea statelor membre.
Dificultatea unui răspuns european concertat
Natura multor acțiuni atribuite Rusiei complică procesul de răspuns. Sabotajele, atacurile cibernetice sau incursiunile cu drone sunt concepute adesea să rămână sub pragul unui atac militar convențional, ceea ce face dificilă declanșarea automată a mecanismelor de apărare colectivă ale NATO. Această „zonă gri” creează incertitudine și necesită o evaluare atentă a fiecărui incident pentru a determina gravitatea și forma potrivită de ripostă, fără a escalada conflictul într-o confruntare directă.
Până acum, răspunsul european a inclus măsuri precum expulzări diplomatice, sancțiuni economice și vizând persoane și organizații implicate în activități destabilizatoare, precum și consolidarea protecției infrastructurii critice. Uniunea Europeană a extins recent regimul de sancțiuni pentru activitățile hibride rusești, vizând acum 81 de persoane și 20 de entități. Cu toate acestea, analiștii sugerează că aceste măsuri ar putea să nu fie suficiente pentru a descuraja pe deplin Moscova.
Necesitatea unor noi strategii de descurajare
Experții în securitate subliniază nevoia ca Europa să găsească modalități de a transmite Rusiei că anumite acțiuni vor avea consecințe neașteptate, făcând Moscova să se gândească de două ori înainte de a întreprinde noi operațiuni. Provocarea majoră constă în găsirea unui echilibru: o ripostă prea puternică riscă escaladarea conflictului, în timp ce o reacție considerată prea slabă poate nu descuraja viitoarele acțiuni.
Conceptul de „război hibrid” cuprinde o gamă largă de instrumente militare și non-militare, inclusiv sabotaj, perturbarea infrastructurii critice, atacuri cibernetice, manipularea informațiilor și ingerințe electorale. Aceste campanii s-au intensificat în mod notabil după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. NATO recunoaște aceste acțiuni ca parte a unei campanii mai ample îndreptate împotriva statelor membre și își consolidează reziliența infrastructurii civile și a serviciilor esențiale.
Evaluările recente indică faptul că presiunea din partea Rusiei nu va dispărea în curând. Serviciile de informații daneze au avertizat că Moscova ar putea intensifica activitățile de război hibrid în lunile următoare, inclusiv atacurile cibernetice și operațiunile de sabotaj. În acest context, NATO afirmă că își păstrează capacitatea de a răspunde, declarând că modul și momentul ripostei la incidentele hibride pot fi decise independent de Alianță, fără a fi neapărat publice sau simetrice. Dilema europeană persistă: cum se poate descuraja Moscova fără a risca o confruntare directă?
Sursa: Digi24
