Conform Descopera: România conduce detașat în UE la capitolul diminuare a investițiilor în cercetare și dezvoltare pe cap de locuitor, fiind singurul stat membru care a înregistrat o scădere în ultimul deceniu. În timp ce alte țări își măresc bugetele alocate inovației, țara noastră merge în direcția opusă, demonstrând o lipsă acută de interes pentru progresul tehnologic și științific.
Declin îngrijorător, în contrast cu restul Europei
Ultimele date publicate de Eurostat conturează o imagine sumbră pentru domeniul cercetării din România. În 2025, țara noastră a alocat doar 18,8 euro pe cap de locuitor pentru activitățile de cercetare și dezvoltare, o sumă infimă comparativ cu media europeană de 288 de euro. Mai grav este faptul că această cifră reprezintă o scădere de 9,6% față de 2015, când alocarea era de 20,8 euro pe locuitor.
În același interval, celelalte state membre ale Uniunii Europene au înregistrat creșteri semnificative. Suedia a raportat un avans de 14,7%, însă umbra acestei performanțe este eclipsată de explozia înregistrată în Bulgaria. Vecinii noștri de la sud au reușit să își multiplice alocările pentru cercetare cu un procent uluitor de 495,5%, ajungând de la 15,5 euro pe locuitor în 2015 la 92,3 euro în 2025.
Pe harta investițiilor în cercetare la nivelul UE, Luxemburg ocupă primul loc, cu o alocare de 917,2 euro pe locuitor în 2025. Danemarca și Germania completează podiumul, cu 627,1 euro, respectiv 553,5 euro. La polul opus, alături de România, se situează Ungaria (57,4 euro) și Malta (73,7 euro), însă acestea din urmă au înregistrat, spre deosebire de noi, creșteri în ultimul deceniu.
Bugetul UE pentru R&D, în creștere
La nivelul Uniunii Europene, suma totală alocată cercetării și dezvoltării în 2025 a atins aproximativ 130,2 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o majorare de 60,5% față de nivelul din 2015 și o creștere de 2,4% în comparație cu anul anterior, 2024.
Din totalul fondurilor destinate cercetării și dezvoltării la nivelul UE, cele mai mari procente au fost direcționate către dezvoltarea generală a cunoașterii (37,3%), producția industrială și tehnologie (9,5%), sănătate (6,7%) și apărare (5,8%). Această distribuție reflectă prioritățile europene în ceea ce privește inovația, cercetarea fundamentală și aplicată, precum și dezvoltarea de soluții pentru provocările societale.
Politicile de investiții, o oglindă a viziunii economice
Scăderea investițiilor în cercetare și dezvoltare în România pe cap de locuitor, în timp ce celelalte state membre ale Uniunii Europene își măresc constant bugetele în domeniu, ridică semne de întrebare serioase cu privire la viziunea strategică a guvernelor succesive. Alocările bugetare pentru R&D nu sunt doar simple cifre, ci reflectă importanța pe care o acordă o națiune viitorului său, capacității sale de a genera inovație, de a crea locuri de muncă bine plătite și de a se adapta rapid la schimbările economice și tehnologice globale.
Faptul că România este singura țară din blocul comunitar care a inversat trendul pozitiv înregistrat la nivel european sugerează o problemă structurală profundă. Reducerea investițiilor în cercetare poate avea consecințe pe termen lung asupra competitivității economiei românești, asupra capacității țării de a atrage și reține talente, precum și asupra standardului de viață al cetățenilor. În timp ce alte state își construiesc economiile pe baza cunoașterii și a inovației, România riscă să rămână în urmă, dependentă de sectoare cu valoare adăugată mică.
În 2025, alocările pentru cercetare și dezvoltare în UE s-au ridicat la 288 de euro pe locuitor, contrastând puternic cu cei 18,8 euro pe cap de locuitor alocați în România.
Sursa: Descopera
