Conform Economica: Agenția de rating Moody’s a confirmat ratingul României la Baa3, ultima treaptă înainte de nivelul speculativ (junk), menținând în același timp perspectiva negativă. Decizia, similară cu cea a Fitch, subliniază riscurile asociate programului de consolidare fiscală, în ciuda unor progrese inițiale.
Riscuri politice și economice la orizont
Perspectiva negativă atribuită ratingului reflectă incertitudinile legate de implementarea ambițiosului plan de consolidare fiscală. Contextul politic volatil, marcat de moțiunea de cenzură din luna mai, a contribuit la fragmentarea politică și la întârzieri în formarea unui nou guvern. Această instabilitate sporește riscul ca procesul de ajustare fiscală să-și piardă din viteză. Următoarele luni vor fi cruciale pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic necesar și de a implementa reforme structurale pentru stabilizarea datoriei.
Moody’s a recunoscut progresele înregistrate în reducerea deficitului bugetar, însă avertizează că acestea au fost realizate preponderent prin creșterea taxelor, cu o contribuție mai mică din partea reducerii cheltuielilor. Această abordare a condus, în același timp, la intrarea țării în recesiune, un efect advers major. Agenția a luat în considerare și integrarea României în Uniunea Europeană, factor ce conferă credibilitate politicilor, și potențialul de creștere economică, dar a subliniat și vulnerabilitatea la riscuri externe, inclusiv proximitatea față de conflictul din Ucraina și deficitele structurale mari ale contului curent.
Avertismentele s&p și fitch
Pe lângă Moody’s, și alte agenții de rating majore, precum Fitch și S&P, au exprimat rezerve considerabile cu privire la situația economică a României. Fitch, deși a confirmat ratingul, a acționat în urma unor consultări extinse cu Guvernul și Banca Națională a României (BNR), ca urmare a promisiunii că țara va trata cu seriozitate intrarea în Zona Euro.
S&P, care își va pronunța decizia asupra ratingului României în luna octombrie, plasează țara pe ultima poziție în regiune din punct de vedere al poziției economice. Estimările S&P indică faptul că datoria publică a României, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), va fi printre cele mai mari din regiune în 2026 și 2027, atingând 61,6% anul acesta și 63,6% anul viitor. Aceste cifre reprezintă un revers semnificativ, având în vedere că nivelul redus al datoriei a fost, tradițional, un atu major al economiei românești.
Recesiune și deficite în regiune
Estimările privind creșterea economică pentru România sunt de zero, plasând țara în recesiune, în timp ce majoritatea economiilor din Europa Centrală și de Sud-Est se așteaptă la creșteri de peste 2%. Mai mult, S&P anticipează un deficit al balanței de plăți pe cont curent de 7,2% la finalul lui 2026, dublu față de media regională. Acest indicator, o problemă persistentă pentru România, plasează țara în compania unor state precum Bulgaria și Letonia.
Sursa: Economica
