Conform Economica: România notifică Comisia Europeană că va amâna închiderea unor grupuri pe cărbune, programate inițial pentru sfârșitul lunii august. Decizia survine pe fondul crizei energetice și a incertitudinilor legate de asigurarea necesarului pentru iarna următoare, ridicând semne de întrebare asupra pierderii unor fonduri europene.
Amânare crucială pentru securitatea energetică
Ministerul Energiei consideră necesară menținerea în funcțiune a unor grupuri energetice pe cărbune, contrar angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform unor surse apropiate situației, nu vor fi închise un grup de 330 MW de la Turceni și cele două grupuri de la Craiova, cu o capacitate totală de 300 MW, care trebuiau scoase din circuit conform jalonului 119 A din PNRR. Doar CET Govora (100 MW) va fi închis, existând alternative pentru asigurarea necesarului. Nu se cunoaște încă perioada exactă pentru care se solicită amânarea. Această decizie vine după ce, în martie, grupul 4 al termocentralei Turceni (285 MW) a fost închis definitiv pentru a îndeplini un jalon PNRR, lăsând operațional doar un singur grup din cele opt inițiale. La Rovinari, trei grupuri de câte 330 MW rămân în funcțiune, în timp ce centrala Ișalnița a fost închisă complet, iar centrala de la Craiova se află în insolvență, cu licența redusă la 130 MW.
Riscuri majore pentru sistemul energetic național
Un studiu de adecvanță realizat la solicitarea Transelectrica și trimis la Bruxelles subliniază fragilitatea sistemului energetic național în scenariile de închidere a grupurilor mari pe cărbune. Studiul indică faptul că, în lipsa unei centrale noi la Mintia funcționale și în contextul închiderii unei unități de la Cernavodă pentru retubare, sistemul nu ar putea funcționa în condiții de siguranță. Situația este agravată de întârzierile în realizarea noilor capacități pe gaze, precum cele de la Mintia, care nu vor fi gata la capacitatea prognozată în această iarnă, sau centrala de la Iernut, care va funcționa doar în teste.
Seceta și debitul redus al Dunării afectează și hidrocentralele, iar funcționarea cu un singur reactor a centralei nucleare de la Cernavodă, dependentă de aportul de apă, complică și mai mult balanța energetică. Rezerva din lacurile de acumulare este semnificativ sub cea din anii trecuți, apa fiind utilizată pentru a acoperi vârful de consum. România a transmis deja o alertă timpurie Comisiei Europene și statelor membre privind situația dificilă din sectorul energetic.
Potențiale pierderi financiare și controverse legislative
Ministerul Energiei anticipează pierderi de fonduri din componenta de grant a PNRR, unde jalonul referitor la decarbonare valorează 771 de milioane de euro. Există însă semnale că Bruxelles ar putea adopta o poziție mai flexibilă, luând în considerare progresul general al României. În acest scenariu, penalitatea ar putea reprezenta 17% din suma totală, echivalentul a 124,4 milioane de euro. Problema este complicată de o nouă lege, promovată de PSD și votată în Parlament, care ar interzice închiderea oricărei unități pe cărbune până la apariția unei capacități alternative. Această lege ar putea afecta angajamentele anterioare ale României, existând riscul pierderii unui miliard de euro din cauza nerespectării caracterului ireversibil al țintelor PNRR.nnLegea, care nu a fost încă promulgată de președinte, ar putea fi trimisă la reexaminare, conform declarațiilor primarului general Nicușor Dan.
Sursa: Economica
