Conform Cursdeguvernare.ro: România continuă să fie codașa Uniunii Europene în privința inovației, conform ediției 2026 a European Innovation Scoreboard, publicată de Comisia Europeană. Scorul țării noastre este echivalent cu doar 41,8% din media europeană, chiar dacă s-a înregistrat o îmbunătățire de 8,2 puncte comparativ cu 2019 și de 1,4 puncte față de anul trecut.
Decalaj persistent în performanța inovativă
Raportul subliniază că România se confruntă cu investiții semnificativ reduse în cercetare și dezvoltare. Un indicator alarmant este faptul că investițiile în cercetare ale țării noastre reprezintă doar 11% din media UE. Această performanță reflectă o dificultate majoră în a recupera decalajul față de celelalte state membre, în ciuda eforturilor depuse.
Progresul, deși existent, este prea lent pentru a schimba poziția de ultim loc în clasamentul european. Situația ridică semne de întrebare cu privire la viitorul economiei românești într-un context global tot mai axat pe digitalizare și inovație.
Absența culturii inovaționale în mediul de afaceri
Pe lângă investițiile scăzute în cercetare, un aspect problematic evidențiat de European Innovation Scoreboard este lipsa de disponibilitate pentru inovare la nivelul companiilor românești. Trei sferturi dintre firmele din România nu manifestă o deschidere sau capacitate pentru a adopta și dezvolta soluții inovative în procesele și produsele lor.
Această reticență poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv o cultură antreprenorială care nu pune suficient accent pe cercetare și dezvoltare, lipsa unor stimulente fiscale sau a accesului facil la finanțare pentru proiecte inovative. De asemenea, calificarea forței de muncă și adaptarea la noile tehnologii par a fi alte verigi slabe.
Studiul Comisiei Europene analizează constant indicatori precum cheltuielile în cercetare și dezvoltare, numărul de brevete depuse, colaborarea dintre universități și industrie, precum și numărul IMM-urilor inovatoare. România rămâne mult în urma media UE pe majoritatea acestor criterii.
Îmbunătățirile punctuale, deși notabile în anumite domenii, nu au reușit să contrabalanseze decalajul structural persistent. Strategiile naționale pentru cercetare, dezvoltare și inovare par să aibă un impact limitat în practică, necesitând o reformulare și o implementare mult mai eficientă.
Fără o schimbare fundamentală în prioritățile economice și în modul de abordare a inovației, România riscă să rămână izolată pe harta europeană a progresului tehnologic și economic în următorii ani.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
