Conform G4Media: România se confruntă cu o situație neobișnuită în context european, unde majoritatea pensionarilor aleg să nu mai muncească după atingerea vârstei legale de pensionare. Doar 1,7% dintre persoanele intervievate în cadrul unei analize Eurostat au declarat că își continuă activitatea profesională după ce au început să primească pensia de bătrânețe. Acest procent plasează România semnificativ în urma mediei Uniunii Europene, unde aproximativ 13% dintre pensionari aleg să rămână activi pe piața muncii.
O rată scăzută de pensionari activi
Potrivit datelor publicate de adnkronos.com, care citează o analiză Eurostat, tranziția de la viața activă la pensie în România este marcată de o retragere aproape totală din câmpul muncii. Statisticile au vizat persoane cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani care au primit pentru prima dată pensia de bătrânețe. În timp ce în alte state membre UE, o parte considerabilă a pensionarilor caută să-și suplimenteze venitul sau să rămână social activi prin muncă, în România procentul celor care continuă să lucreze este minim.
Aproximativ 84% dintre respondenții români și-au încetat activitatea profesională la atingerea vârstei de pensionare. Un procent suplimentar de 14,3% se afla deja în șomaj înainte de a primi primul cec de pensie. Această tendință sugerează o preferință puternică pentru retragerea completă din activitatea profesională odată ce sunt îndeplinite condițiile de pensionare.
Generația „sătulă de muncă”
Situația din România a fost ilustrată și printr-o poveste mediatizată de presa locală, cea a Olimpiei Cojocaru, o femeie în vârstă de 77 de ani. Aceasta a lucrat ca tehnician de laborator în industria textilă timp de 31 de ani. La vârsta de 50 de ani, ea a decis că a muncit suficient și s-a pensionat.
„Am lucrat 31 de ani, iar asta este suficient”, a declarat Olimpia Cojocaru, exemplificând o generație care a reușit să se retragă de pe piața muncii la o vârstă considerată de mulți timpurie și care, odată pensionată, a abandonat imediat activitatea profesională. Această atitudine, consideră jurnaliștii italieni, este reprezentativă pentru un segment al populației active din România.
Analiza Eurostat, pe baza căreia s-a realizat articolul, subliniază diferențe semnificative între România și restul Uniunii Europene în ceea ce privește longevitatea profesională post-pensionare. Statisticile indică o dorință pronunțată în rândul pensionarilor români de a se bucura de timpul liber, fără a mai fi constrânși de obligațiile profesionale. Această retragere rapidă de pe piața muncii ridică, totodată, întrebări legate de sustenabilitatea sistemului de pensii și de impactul demografic.
Sursa: G4Media
