România, lider la inflație în UE: Scumpiri record și scăderea puterii de cumpărare
România a început anul 2026 cu cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, înregistrând în același timp scumpiri semnificative la alimente și o scădere a puterii de cumpărare. Consumul și investițiile bugetare au înregistrat, de asemenea, o diminuare comparativ cu perioada anterioară măsurilor economice impuse de Guvernul Bolojan. Datele economice indică o deteriorare generală a indicatorilor esențiali pentru nivelul de trai al românilor.
Inflația, mai mare decât media europeană
Potrivit datelor Eurostat, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inflația generală și pe cea a alimentelor la începutul anului 2026. În februarie 2026, rata anuală a inflației a atins 8,3%, de aproape patru ori mai mare decât media UE de 2,1%. Slovacia și Croația se situează pe locurile următoare, cu 4,0%, respectiv 3,9%.
Presiunea inflaționistă se resimte și mai acut pe piața alimentară. În ianuarie 2026, România a raportat cea mai mare inflație alimentară din UE, de 7,6%, comparativ cu media europeană de 2,5%. Deși Estonia (6,1%) și Grecia (4,7%) au înregistrat creșteri, diferența față de România rămâne semnificativă.
Impactul asupra consumului și investițiilor
Evoluția prețurilor la alimente arată o deteriorare accentuată comparativ cu perioada anterioară măsurilor luate de guvernare. După un început de 2024 cu ritmuri moderate, creșterile de prețuri s-au accentuat în a doua jumătate a anului 2024. În 2025, inflația alimentară a continuat să crească, atingând 8,9% în august. Chiar dacă a urmat o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat la începutul lui 2026, ajungând la 7,6% în ianuarie.
Datele despre consum evidențiază, de asemenea, o slăbire a economiei. Consumul, care se menținea pe plus în prima parte a anului 2025, a trecut pe minus începând cu luna august și nu a mai revenit. În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat au scăzut cu 55% în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă a anului precedent.
Scăderea puterii de cumpărare
Eroziunea puterii de cumpărare este vizibilă în cazul câștigului salarial mediu net, care a intrat în teritoriu negativ începând cu luna iulie 2025. O scădere accentuată se observă în cazul puterii de cumpărare a pensiei medii. După creșteri semnificative în a doua jumătate a anului 2024, începând cu septembrie 2025, indicatorul a intrat pe un trend descendent.
Scăderea abruptă a puterii de cumpărare a pensionarilor arată că pensia medie acoperă mai puțin decât în trecut în raport cu nivelul general al prețurilor. În ianuarie 2026, rata inflației a fost de 7,6%.
