Conform Go4IT: Pionierii internetului în România: Cum au construit tinerii rețele clandestine după 1989
Un podcast BBC, „The Documentary Podcast”, readuce în atenția publicului povestea extraordinară a modului în care tineri români, pasionați de tehnologie, au pus bazele economiei digitale a țării prin construirea unor rețele de internet improvizate la nivel de cartier, imediat după căderea regimului comunist din 1989. Această mișcare neoficială a transformat ulterior România într-un important hub tehnologic european.
În perioada comunistă, accesul la informație era sever restricționat, presa de stat oferind doar două ore de programe zilnic. Revoluția din 1989 a generat o sete imensă de cunoaștere și de conectare cu lumea exterioară. Odată cu apariția calculatoarelor personale în anii ’90, tinerii au început să creeze legături între acestea prin cabluri de rețea locală, facilitând jocuri multiplayer și schimbul de fișiere între vecinii de bloc din București.
Costurile abonamentelor comerciale de internet erau prohibitive, ajungând în perioada de inflație galopantă la 200-300 de dolari lunar. Pentru a depăși acest obstacol financiar, tineri pasionați de tehnologie și-au unit forțele, achiziționând conexiuni individuale pe care le-au distribuit apoi unui număr mare de locuințe, utilizând infrastructuri ingenioase, adesea improvizate.
Acești tineri au extins cabluri între clădiri cu zece etaje, recurgând la metode neconvenționale pentru a traversa străzile. Roxana ARDELEANU, printre primele inițiatoare ale acestor rețele, își amintește cum foloseau un cartof, prin care treceau cablul, pe care îl lansau apoi către clădirea vizată, sperând că va ajunge la destinație.
O luptă cu autoritățile și o modernizare rapidă
Aceste inițiative de conectare la internet, conduse de tineri, s-au extins rapid, operând într-o zonă gri din punct de vedere legal, fără o supraveghere oficială. Organizatorii se confruntau frecvent cu administratorii de clădiri, care refuzau găurirea pereților, forțând astfel legarea cablurilor direct de la o fereastră la alta.
Până în anul 2006, București găzduia aproximativ 1.400 de astfel de rețele de cartier independente. Intensificarea concurenței pe piață a determinat operatorii să își modernizeze sistemele, trecând de la cablurile de cupru la fibra optică. Această transformare a oferit gospodăriilor românești acces la viteze de internet superioare celor disponibile în majoritatea țărilor din Europa de Vest, la tarife lunare mult mai accesibile.
Înaintea aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, autoritățile locale au demarat procesul de introducere în subteran a rețelei haotice de cabluri aeriene. Noile reglementări și consolidarea pieței au determinat majoritatea operatorilor independenți să își vândă afacerile către marii jucători din telecomunicații, care dețin astăzi aproximativ 98% din piață.
Deși numărul furnizorilor mici s-a redus sub 300, mișcarea populară din acea perioadă a contribuit decisiv la transformarea României într-un pol tehnologic european important.
Sursa: Go4IT
