Conform G4Media: Președintele Nicușor Dan a solicitat Parlamentului reexaminarea legii care permite construcția de baraje hidrotehnice în arii protejate, după ce anterior sesizase Curtea Constituțională pe același subiect. Curtea Constituțională a respins, în luna iunie, sesizarea președintelui. Nicușor Dan critica legea, susținând că aceasta ar permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru proiecte energetice declarate de interes național.
Legea, inițiată de senatorul PSD DANIEL ZAMFIR, vizează finalizarea unor proiecte hidroenergetice. Președintele invocă necesitatea unei noi deliberări parlamentare, subliniind că decizia CCR a validat legea strict prin raportare la criticile formulate și printr-un exercițiu interpretativ propriu, elemente care nu au făcut obiectul unei dezbateri parlamentare exprese.
Reevaluarea oportunității și eficienței soluțiilor legislative
Nicușor Dan cere reevaluarea necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative propuse. Deși Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea legii în raport cu criticile formulate, președintele consideră că Parlamentul trebuie să analizeze actualitatea și eficiența acestor soluții. Fundamentarea inițială a legii, bazată pe creșterea prețurilor la energie din 2021, nu a fost actualizată pentru a reflecta situația actuală, la aproape cinci ani de la inițierea propunerii legislative.
Orice proiect hidroenergetic aprobat înainte de 29 iunie 2007 nu presupune automat fezabilitatea sa tehnică, utilitatea energetică sau sustenabilitatea economică în prezent. Legea actuală nu impune verificări suplimentare privind stadiul, costurile, soluțiile alternative sau raportul beneficiu/impact asupra mediului. Derogările de la protecția mediului instituite prin lege pot fi nelimitate în timp, existând riscul reactivării unor proiecte aprobate cu decenii în urmă, fără o evaluare individualizată și actualizată a fiecărui proiect.
Evoluția procedurii legislative, inclusiv respingeri succesive și adoptarea legii în ultimul moment, fără actualizarea motivării, sugerează necesitatea unei noi analize. De asemenea, problemele legate de amenajările hidroenergetice se suprapun cu alte reglementări speciale, precum Ordonanța de Urgență 175/2022, creând un risc de fragmentare legislativă și incoerență. Modificările legislative recente în domeniul protecției biodiversității complică și mai mult situația, cu potențiale suprapuneri și litigii.
Clarificări necesare și garanții procedurale
Președintele solicită clarificarea unor noțiuni terminologice validate de Curtea Constituțională doar prin interpretare. Sintagme precum „zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri” sau „obiectiv de investiții” necesită definiții exprese pentru a asigura o aplicare uniformă. Lipsa unei definiții clare pentru „beneficiar” poate genera practici administrative neunitare sau aplicare discreționară.
De asemenea, se impune introducerea unui mecanism explicit de coordonare cu autoritățile de mediu, pentru a asigura respectarea Directivelor Păsări și EIA. Legea nu prevede garanții procedurale exprese pentru respectarea acestor directive, lăsând aspectul pe seama bunei-credințe administrative.
Diferența dintre ariile naturale protejate de interes național și cele de interes comunitar trebuie explicitată. Legea nu interzice expres ca suprafețe suprapuse cu situri Natura 2000 să fie scoase din regimul de protecție, creând un potențial conflict cu regimul juridic aplicabil acestora.
În final, este necesară o reanalizare a garanțiilor tehnice echivalente celor deja existente pentru modificarea limitelor ariilor protejate. Procedura simplificată actuală pentru excepțiile legate de investiții energetice contrastă cu rigorile impuse pentru corectarea unor erori de delimitare, generând un dezechilibru. Exceptarea capacităților energetice supuse lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare este formulată prea general și necesită o delimitare clară a domeniului de aplicare pentru a evita interpretări eronate.
Sursa: G4Media
