Conform Economistul.ro: Piața de energie românească, la răscruce: Reconstrucție sau perpetuarea excepției?
Piața de energie din România se confruntă cu o provocare majoră: cum să iasă dintr-un regim excepțional de intervenție guvernamentală, menit să protejeze consumatorii în criza energetică, fără a distorsiona concurența și a descuraja investițiile private. Oana Ijdelea, managing partner al Ijdelea & Asociații, atrage atenția asupra riscului ca măsurile de urgență să devină regula pe termen lung, cu consecințe negative pentru economie.
Strategii de ieșire și definirea consumatorului vulnerabil
Eliminarea bruscă a plafonării prețurilor ar putea genera șocuri economice și sociale, însă menținerea pe termen nelimitat a acestor măsuri erodează apetitul furnizorilor pentru concurență și semnalele de piață, esențiale pentru ghidarea investițiilor. O strategie de ieșire incrementală și predictibilă este crucială. De asemenea, conceptul de consumator vulnerabil necesită o redefinire clară, bazată pe criterii economice și sociale precise, în locul unei categorizări generice care poate duce la risipirea resurselor publice.
Protecția socială eficientă implică identificarea țintită a celor care necesită sprijin, nu subvenționarea generalizată. Un sistem bine definit permite menținerea disciplinei economice a pieței și protejează simultan categoriile cu adevărat vulnerabile, o distincție ce va deveni și mai relevantă pe fondul tranziției verzi și al electrificării accelerate.
Impactul juridic și fiscal al intervențiilor guvernamentale
Intervențiile fiscale și parafiscale recente, precum taxările suplimentare și contribuțiile excepționale, au generat un val de litigii, afectând predictibilitatea regimului juridic. Impredictibilitatea legislativă crește costurile de finanțare și descurajează investițiile, putând duce la realocarea proiectelor către jurisdicții mai stabile.
Consecințele se propagă dincolo de sectorul energetic, afectând capacitățile de producție naționale și crescând dependența de importuri, cu impact negativ asupra balanței comerciale și securității economice generale. Astfel, statul, prin intenția de a proteja consumatorul, poate ajunge să creeze noi vulnerabilități economice.
Energia, definită ca infrastructură critică, securitate națională și factor de competitivitate industrială, necesită o arhitectură post-plafonare echilibrată. Aceasta trebuie să îmbine protecția consumatorului vulnerabil, funcționarea concurențială a pieței și stimularea investițiilor private. Succesul tranziției va fi măsurat prin accesibilitatea energiei, volumul investițiilor și stabilitatea reglementărilor, nu prin amploarea intervenției statului. O piață matură este cea în care încrederea investitorilor este consolidată, iar concurența generează eficiență și securitate energetică. Această etapă marchează începutul unei noi faze de maturizare pentru piața energetică românească.
Sursa: Economistul.ro
