Oamenii și șoarecii, legați printr-un detaliu uluitor

Conform Descopera: Oamenii și șoarecii au în comun un mecanism neuronal antic pentru procesarea mirosurilor

Descoperiri recente sugerează că, în ciuda diferențelor radicale în modul de a respira, oamenii și șoarecii ar putea partaja un sistem neuronal fundamental similar pentru a interpreta informațiile olfactive. Cercetările desfășurate la Universitatea Northwestern din Statele Unite ale Americii, publicate în revista Science Advances, aduc noi perspective asupra modului în care creierul nostru procesează mirosurile, un proces considerat până acum a fi complet diferit între cele două specii.

Explorare intenționată, nu doar reflex

Până acum, se credea că viteza diferită de respirație la om și la șoareci duce la procesări olfactive complet distincte. Studiile au arătat însă că șoarecii, deși pot adulmeca de mai multe ori pe secundă, nu acționează doar reflexiv. Cercetătorii au observat că aceștia își coordonează intenționat o singură adulmecare scurtă, sincronizată cu mișcările labelor și ale capului, atunci când examinează o sursă de hrană. Această acțiune deliberată, care se oprește doar în cazul blocării cortexului motor, demonstrează că este un act voluntar de explorare senzorială.

Oscilații cerebrale comune în timpul mirosirii

Paradoxal, în ciuda inhalațiilor lente și intenționate pe care le efectuăm, oamenii folosesc ritmuri cerebrale similare cu cele ale rozătoarelor în timpul mirosirii rapide. Măsurători directe realizate pe bulbul olfactiv uman au relevat că o singură inhalație lentă declanșează oscilații cerebrale de joasă frecvență. Aceste oscilații se potrivesc exact cu frecvența adulmecării rapide, caracteristică șoarecilor.

Acest lucru sugerează că o singură inspirație la om activează mai multe cicluri interne de procesare, permițând, în același timp, o analiză rapidă a informațiilor olfactive. Acest sistem conservat evolutiv oferă indicii importante despre funcționarea normală a creierului. Înțelegerea sa este esențială, având în vedere că modificările în modul de a mirosi pot fi asociate cu afecțiuni neurologice precum autismul, boala Alzheimer sau boala Parkinson. Noile descoperiri pot contribui la identificarea unor mecanisme pentru intervenții eficiente în cazul acestor patologii.

Noile cercetări extind înțelegerea noastră asupra complexității sistemului olfactiv și a conexiunilor sale neuronale. Studiile, desfășurate în medii de laborator controlate, au analizat activitatea cerebrală atât la șoareci, cât și la subiecți umani, utilizând tehnici avansate de neuroimagistică și electrofiziologie. Rezultatele oferă o bază solidă pentru explorări viitoare în domeniul neuroștiinței olfactive.

Sursa: Descopera