Conform Descopera: Vorbirea mai multor limbi străine poate oferi creierului o protecție cognitivă remarcabilă, încetinind procesul natural de îmbătrânire, conform unui nou studiu internațional. Cercetarea sugerează că persoanele multilingve au un creier vizibil mai tânăr decât vârsta lor cronologică, diferența putând ajunge până la 13 ani în cazul celor care stăpânesc patru limbi.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, conexiunile neuronale tind să se deterioreze, ducând la o încetinire a proceselor cognitive și la o scădere a memoriei. Studiul, condus de dr. Lucia Amoruso de la Basque Center on Cognition, Brain and Language din Spania, indică faptul că experiența acumulată prin învățarea și utilizarea mai multor limbi contribuie activ la combaterea acestor efecte degenerative.
Efectul multilingvismului asupra creierului
Pentru a evalua impactul practic al limbilor vorbite asupra structurii cerebrale, cercetătorii au dezvoltat un sistem de măsurare a „vârstei cerebrale” utilizând magnetoencefalografia (MEG). Această tehnică avansată permite cartografierea câmpurilor magnetice slabe generate de activitatea electrică a neuronilor.
Ulterior, cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială, au fost analizate tiparele de conectivitate cerebrală la un grup de 728 de persoane. Modelul creat a fost apoi aplicat pe un al doilea grup, format din 144 de participanți din Țara Bascilor, vorbitori de spaniolă, bască, franceză și engleză.
Rezultatele au arătat o legătură clară între numărul limbilor cunoscute și „tinerețea” creierului. Persoanele bilingve au prezentat o vârstă cerebrală cu aproximativ 6 ani mai mică decât cea cronologică, în timp ce vorbitorii a trei limbi aveau un creier cu 7 ani mai tânăr. Decalajul a fost cel mai semnificativ în cazul persoanelor care vorbeau fluent patru limbi, creierul acestora părând cu 13 ani mai tânăr.
Profunditatea experienței lingvistice
Cercetătorii subliniază că nu doar numărul limbilor vorbite contează, ci și profunzimea experienței lingvistice. Învățarea timpurie a limbilor străine și atingerea unui nivel înalt de fluență par să confere o rezistență cerebrală mai robustă pe termen lung.
În următoarea etapă a cercetării, echipa își propune să investigheze dacă multilingvismul poate încetini declinul cognitiv la pacienții diagnosticați cu afecțiuni neurodegenerative grave, precum boala Alzheimer. Aceste descoperiri consolidează ideea că stimularea mentală activă, în special prin învățarea limbilor străine, reprezintă o investiție valoroasă pentru sănătatea pe termen lung a creierului.
În prezent, cele mai recente studii în domeniu sugerează că învățarea unei limbi străine sau a unui instrument muzical poate fi o modalitate eficientă de a antrena creierul. De asemenea, se analizează constant numărul de limbi străine pe care un individ le poate învăța pe parcursul vieții și motivele pentru care adulții întâmpină dificultăți mai mari comparativ cu copiii în procesul de achiziție lingvistică.
Sursa: Descopera
