Conform Descopera: O epocă de AUR pierdută a diversității lingvistice, dezvăluită de un nou studiu
Lumea a cunoscut, în urmă cu 1.000 până la 3.000 de ani, o perioadă de o extraordinară bogăție lingvistică, estimată la zeci de mii de limbi vorbite. Descoperirea vine dintr-un nou studiu publicat în prestigioasa revistă Science, care contrazice percepția larg răspândită conform căreia declinul drastic al limbilor ar fi început odată cu expansiunea colonială europeană, în urmă cu aproximativ 500 de ani. Cercetătorii sugerează că pierderea diversității lingvistice a debutat mult mai devreme, în contextul formării statelor și imperiilor multinaționale.
Impactul imperiilor antice asupra peisajului lingvistic
Expansiunea civilizațiilor antice, precum cea romană, a modelat în mod semnificativ diversitatea lingvistică globală. Răspândirea limbii, culturii și a puterii politice a societăților dominante a condus la dispariția treptată a limbilor comunităților mai mici sau asimilate. Astăzi, numărul limbilor vorbite și ale semnelor se situează în jurul a 7.600, însă acest număr reprezintă doar o fracțiune selectată istoric din imensa diversitate lingvistică ce a existat odinioară.
Din cauza absenței dovezilor directe despre limbajul dinaintea apariției scrisului, acum aproximativ 6.000 de ani, echipa de cercetare a utilizat o combinație de date etnografice, estimări ale populației preistorice și modele statistice complexe. Aceste metodologii au permis reconstrucția diversității lingvistice globale pe parcursul Holocenului, epoca geologică ce a debutat acum circa 12.000 de ani.
De la Culegători-Vânători la Epoca de AUR a Limbilor
Analizând date de la 171 de societăți de vânători-culegători și pescari și estimând populația globală la 4,4-7 milioane de oameni la începutul Holocenului, cercetătorii au calculat că la acea vreme erau vorbite probabil între 4.500 și 6.200 de limbi. Odată cu extinderea agriculturii și creșterea demografică, diversitatea lingvistică a cunoscut, de asemenea, o amplificare. Modelele indică o creștere constantă a numărului de limbi pe parcursul mileniilor, atingând un apogeu de zeci de mii în perioada de acum 1.000-3.000 de ani, o fază descrisă drept „epoca de AUR” lingvistică a lumii.
Profesoara Claire Bowern, coautor al studiului, a subliniat că limbajul nu este o entitate izolată de fluxurile politice. „Munca noastră demonstrează că putem folosi tiparele din limbaj pentru a reconstrui evenimente demografice majore pe parcursul mileniilor. De asemenea, arătăm că această dinamică a fost o fațetă a istoriei umane pentru o perioadă mult mai lungă decât se credea anterior.” Această perioadă de înflorire lingvistică s-a încheiat odată cu consolidarea statelor centralizate și expansiunea imperiilor multinaționale, care au adus cu ele nu doar limbi dominante, ci și culturi, instituții și, uneori, boli, contribuind la declinul multor comunități lingvistice.
Deși colonialismul european a accentuat acest proces în epocile mai recente, studiul plasează declinul lingvistic într-un tipar istoric mult mai amplu, sugerând că nu a fost un fenomen nou, ci o continuare a unor tendințe mai vechi.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Universitatea Yale, Universitatea Pompeu Fabra, Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă, Universitatea Texas din San Antonio și Institutul Santa Fe.
Sursa: Descopera
