Milioane de ucraineni refugiați în Uniunea Europeană rămân sub protecție, dar un număr tot mai mare se întorc acasă, chiar și în zonele afectate de conflict, arată cele mai recente date. Fenomenul complex pune sub semnul întrebării strategiile de ajutor și integrare ale statelor membre, în timp ce războiul continuă să genereze instabilitate și incertitudine.
Țări gazdă și schimbări demografice
Datele Eurostat indică faptul că, în februarie 2026, aproximativ 4,4 milioane de cetățeni non-UE beneficiau de protecție temporară în statele membre. Această cifră reprezintă o creștere ușoară de 0,5% față de luna precedentă, sugerând că fluxul de refugiați continuă, în ciuda trecerii anilor de la începutul invaziei ruse.
Germania, Polonia și Cehia sunt principalele țări care găzduiesc refugiați ucraineni, oferind acces la locuințe, servicii medicale, educație și sprijin financiar. Cu toate acestea, creșteri semnificative ale numărului de beneficiari au fost observate și în alte state, precum Spania. În contrast, Estonia, Franța și Luxemburg au raportat scăderi. Majoritatea covârșitoare a refugiaților sunt cetățeni ucraineni, iar structura demografică relevă o proporție semnificativă de femei adulte și minori.
Factori care influențează întoarcerea
În paralel cu menținerea unui număr mare de refugiați, se observă o tendință de întoarcere în Ucraina. Peste 1,6 milioane de persoane au revenit în zone apropiate de linia frontului, inclusiv în regiunile Harkiv, Donețk, Herson și Sumî. Dificultățile financiare și dorul de casă sunt invocate ca principale motive.
Aproximativ 55% dintre cei care au răspuns la sondaje au menționat costurile ridicate ale vieții și dificultatea de a găsi un loc de muncă în țările gazdă. Trei sferturi dintre părinți au declarat că izolarea și lipsa comunității i-au determinat să ia în considerare întoarcerea, chiar și în condiții de risc.
Impactul emoțional și economic
Decizia de a se întoarce în Ucraina este adesea complicată de factori emoționali. Aproape jumătate dintre părinți au recunoscut că starea emoțională a copiilor lor, afectată de stres, singurătate și dificultăți de adaptare, a jucat un rol important. Adaptarea economică dificilă în țările gazdă este, de asemenea, o preocupare majoră.
Reprezentantul Save the Children în Ucraina a subliniat că „întoarcerea într-o zonă de război nu este niciodată o alegere ușoară.” Uniunea Europeană continuă să ofere protecție și sprijin, dar creșterea costurilor de trai, dificultățile de integrare și legăturile puternice cu locurile de origine determină o parte dintre refugiați să ia decizii dificile.
