Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu un scepticism crescut față de China în rândul propriilor alegători, 60% dintre susținătorii partidelor de guvernământ considerând Beijingul un rival sau un adversar. Acest sentiment, cel mai pronunțat din cele 15 țări europene investigate de European Council on Foreign Relations (ECFR), plasează Germania într-o poziție delicată în relațiile sale economice cu a doua economie mondială. Situația industrială complicată, în special în sectorul auto, determină însă o nuanțare a poziției oficiale, Berlinul încercând să echilibreze protecția producției interne cu menținerea unor legături comerciale vitale.
Presiuni asupra industriei germane
Industria prelucrătoare germană a înregistrat pierderi semnificative de locuri de muncă, cu aproximativ 420.000 de posturi dispărute între 2019 și 2025. Analizele ECFR sugerează o continuare a acestui trend, cu o medie de 10.000 de locuri de muncă pierdute lunar.
Sectorul auto este cel mai expus acestor presiuni. Producătorii germani se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, care câștigă cotă de piață atât pe piața internă, cât și pe piețele internaționale, inclusiv în Europa. Această realitate forțează Berlinul să își reevalueze strategia, de la sprijinirea unor relații economice strânse cu Beijingul la implementarea unor măsuri mai ferme pentru protejarea industriei europene.
O tranziție energetică cu potențial de noi dependențe
În ciuda reticenței față de China, publicul german rămâne deschis tranziției energetice. 57% dintre germani susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent apropiat de media europeană de 61%.
Autorii analizei ECFR subliniază că această convergență de opinii oferă guvernului german un spațiu politic pentru o abordare mai curajoasă față de dependențele economice de China. Există însă riscul ca noi dependențe să apară în sectoarele create de tranziția energetică, precum bateriile și tehnologiile pentru energia eoliană. ECFR sugerează că o strategie de consolidare a capacităților industriale europene ar putea contracara acest risc.
Sondajul realizat în mai 2026 a inclus 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 din Germania. Cercetarea a analizat percepțiile publice asupra Chinei în contextul relațiilor economice și geopolitice actuale.
Sursa citată indică faptul că Germania a ezitat în trecut să susțină măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei, în timp ce Franța, Italia, Lituania, Țările de Jos și Spania au cerut recent Comisiei Europene acțiuni mai rapide. Totuși, poziția Berlinului pare să se fi modificat prudent, acceptând inițiative menite să reducă dependențele strategice.
Deciziile recente ale Consiliului UE, care vizează accelerarea măsurilor pentru consolidarea competitivității și securității economice a UE, reflectă o schimbare de abordare la nivel european. Deși Germania și China rămân strâns legate prin comerț și investiții, accentul se mută pe reducerea riscurilor în sectoarele strategice.
În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice, subliniind complexitatea relației bilaterale, care depășește sfera pur economică și include aspecte de securitate națională.
Sursa: Economistul.ro
