Conform Libertatea: Gara Progresul din București, un edificiu ce a marcat timp de 66 de ani istoria transportului feroviar din sudul Capitalei, a început să dispară. Demolarea sa face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a liniei București-Giurgiu și din planurile de extindere a infrastructurii de transport a orașului. Vechiul lăcaș feroviar va fi înlocuit de un complex intermodal ce va integra traficul feroviar, o nouă stație de metrou și o parcare de tip park&ride.
O gară născută dintr-o haltă
Povestea Gării Progresul începe de fapt în 1953, când pe locul actual exista o simplă haltă pe ruta feroviară către Giurgiu. În perioada 1954-1958, aceasta a fost transformată treptat într-o stație, iar pe 19 noiembrie 1960, Gara București-Progresul a preluat oficial rolul Gării Filaret, devenind noua poartă feroviară a sudului Bucureștiului. Pe lângă liniile pentru călători, complexul dispunea și de o importantă zonă de marfă, precum și de linii industriale ce deserveau numeroase obiective economice din zona de sud a Capitalei.
Din drumul trenurilor militare au rămas doar șinele
Martorii locului și pasionații de istorie feroviară își amintesc că gara avea, în trecut, o legătură strânsă cu activitatea militară, fiind deservită și de trenuri ale armatei. Astăzi, printre vegetația crescută și infrastructura rămasă, se mai pot observa urmele vechilor linii. Gara Progresul se afla pe traseul primei căi ferate construite în România, linia București-Giurgiu, inaugurată pe 31 octombrie 1869. Atunci, trenul inaugural parcurgea distanța în aproximativ o oră și jumătate, la o viteză medie de 45 km/h. În prezent, călătoria feroviară pe această rută durează, în funcție de serviciu, peste trei ore, o consecință a degradării infrastructurii.
Prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea peste râul Argeș, în august 2005, a lovit decisiv Gara Progresul. Linia directă București-Giurgiu a fost întreruptă, iar traficul feroviar de călători a fost deviat prin Videle, lăsând gara din sudul Capitalei fără activitatea sa principală timp de aproape două decenii. Abia la 1 iunie 2024, după refacerea infrastructurii, trenurile de călători au revenit pe ruta directă, însă vechea clădire a gării nu va mai fi martora acestor noi începuturi.
Gară, stație de metrou și parcare de tip park&ride
În locul gării ce a așteptat atât de mult revenirea trenurilor, va apărea o infrastructură modernă. Viitorul proiect, unul dintre cele mai mari ale Capitalei, implică extinderea Magistralei 4 de metrou, care va lega Gara de Nord de Gara Progresul. Acesta va crea o legătură directă între două extremități importante ale orașului, traversând nordul, centrul și sudul Bucureștiului. Noua stație Progresul va fi parte dintr-un nod intermodal, unde se vor întâlni metroul, trenurile către Giurgiu și o parcare de tip park&ride.
În aprilie 1961, Revista Căilor Ferate Române relata despre succesul rapid al Gării Progresul, menționând că, în ciuda începuturilor modeste, gara deservea peste 2.000 de călători zilnic și susținea activitatea a peste 200 de întreprinderi prin transportul de mărfuri. Chiar și în ianuarie 1974, revista Flacăra prezenta un reportaj despre importanța gării, deși semnala și aspecte legate de accesibilitate și condiții modeste, subliniind totodată implicarea personalului în asigurarea funcționării. O relatare din ianuarie 1966 din Informația Bucureștiului descria însă o situație de supraaglomerare și întârzieri cauzate de proceduri birocratice, semnalând provocările cu care se confrunta sistemul feroviar al vremii.
Sursa: Libertatea
