Conform G4Media: Moody’s avertizează asupra riscurilor politice pentru consolidarea fiscală a României
Agenția de rating Moody’s a emis un avertisment ferm privind dificultățile politice din România, generate de moțiunea de cenzură adoptată în luna mai, care a condus la demiterea fostului premier. Fragmentarea politică și întârzierile în formarea unui nou guvern ridică riscuri semnificative pentru procesul de consolidare fiscală, indică agenția în raportul prin care a menținut ratingul suveran al țării la „Baa3”, cu perspectivă negativă.
Potrivit analizei Moody’s, condițiile politice s-au deteriorat după moțiunea de cenzură, iar fragmentarea politică a cauzat întârzieri în formarea unui nou executiv. Agenția estimează că o nouă administrație ar putea prelua atribuțiile după vacanța de vară, însă subliniază că instabilitatea politică poate afecta continuitatea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice.
Riscurile implementării și perspectiva negativă
Acest context politic fragil sporește riscul ca procesul de consolidare fiscală să-și piardă din elan. Următoarele luni vor fi cruciale pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic necesar unei ajustări fiscale pe termen lung și de a implementa reforme structurale menite să stabilizeze datoria și să îmbunătățească accesibilitatea acesteia.
Avertismentul politic survine în paralel cu decizia Moody’s de a menține ratingul României la „Baa3”, ultima treaptă înainte de categoria inferioară, nerecomandată investițiilor („junk”). Perspectiva negativă reflectă riscurile de implementare asociate programului ambițios de consolidare fiscală, în ciuda progreselor constatate în reducerea deficitului. România se alătură astfel altor două mari agenții de evaluare financiară, S&P Global Ratings și Fitch, care au, de asemenea, o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al țării.
Estimări fiscale: deficit și datorie
În plan fiscal, Moody’s notează că România a reușit să reducă deficitul mai rapid decât anticipa, cu eforturi de consolidare fiscală ce au depășit estimările anterioare și chiar obiectivele guvernamentale. Agenția prognozează pentru anul curent un deficit de 5,8% din PIB, ca urmare a controlului cheltuielilor și a creșterii veniturilor, în pofida unui climat macroeconomic dificil. Progresele recente au contribuit la încetinirea creșterii datoriei și a poverii dobânzilor.
Cu toate acestea, presiunile asupra finanțelor publice rămân semnificative. Moody’s estimează că necesarul de finanțare al României va fi, în medie, de aproximativ 12% din PIB în perioada 2026–2028. Cheltuielile cu dobânzile sunt prognozate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, în timp ce datoria publică ar urma să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, înainte de o posibilă stabilizare în jurul nivelului de 66% din PIB până la sfârșitul deceniului. Agenția subliniază că aceste prognoze sunt marcate de o incertitudine ridicată.
Bugetul pentru 2027 și legea salarizării, teste cruciale
O îmbunătățire a ratingului României este considerată improbabilă în contextul perspectivei negative actuale. Totuși, perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă vor apărea dovezi clare ale continuării sprijinului politic pentru consolidarea fiscală și după 2026. Printre semnalele concrete urmărite de Moody’s se numără adoptarea până la sfârșitul anului 2026 a bugetului pentru 2027, cu măsuri de reducere a deficitului, și a legii salarizării în sectorul public, care să stabilizeze și ulterior să reducă cheltuielile salariale. În caz contrar, un mediu politic care nu permite continuarea unui efort bugetar susținut pe termen lung ar pune presiune suplimentară asupra ratingului, la fel și o inversare a reformelor recente.
Printre punctele forte ale României, Moody’s menționează apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fonduri europene, cadrul instituțional și potențialul de creștere economică. Pe de altă parte, vulnerabilitățile includ instabilitatea politică internă, deficitul structural ridicat al contului curent și expunerea la riscul geopolitic, inclusiv din cauza proximității conflictului din Ucraina.
Sursa: G4Media
