PressHub24
Politică

Flancul ESTIC NATO, împărțit: România și ESTUL, „uitați” de ambițiile ALIATULUI NORDIC

Flancul ESTIC NATO, împărțit: România și ESTUL, „uitați” de ambițiile ALIATULUI NORDIC

Conform Mediafax: Flancul estic al NATO, o zonă strategică crucială pentru securitatea europeană, prezintă discrepanțe majore între nord și sud, conform unei analize publicate de Brusselessignal. În timp ce nordul demonstrează o cooperare militară și economică solidă, sudul se confruntă cu rivalități istorice și o lipsă de încredere. Această diviziune afectează capacitatea întregului flanc de a acționa unitar în fața amenințărilor.

Cooperarea nordică: un model de succes

Zona de nord a flancului estic, incluzând state precum Marea Britanie, statele nordice, cele baltice și Polonia, prezintă un nivel avansat de cooperare. Aceste țări colaborează strâns în domenii precum apărarea, industria militară și economia. Cooperarea se traduce prin reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară.

Statele din nordul Europei au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințările hibride sau maritime. Un exemplu este activarea rapidă a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, au fost create programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate. Relațiile politice sunt solide, cu o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate.

Sudul: rivalități și lipsă de încredere

În contrast, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Statele, multe foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată.

Deși amenințarea Rusiei reprezintă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la WASHINGTON sau BRUXELLES, prevalează adesea. Două inițiative regionale, București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI), create ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, nu au reușit să aducă rezultate majore.

Inițiativele regionale: Potențial nevalorificat

B9 funcționează ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un soi de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore. Inițiativa celor Trei Mări se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, dar rezultatele sunt limitate. Fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro după un deceniu.

Ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dezvoltate la scară mai largă, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în cadrul Uniunii Europene. În prezent, Europa de Est nu a reușit să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice.

Sursa: Mediafax

Distribuie: