Conform G4Media: Europa se confruntă cu o criză climatică acută în 2026, continentul încălzindu-se de două ori mai rapid decât media globală, consecințele fiind deja mortale, avertizează MEDIAFAX, citând analize TheGuardian. Valurile de căldură au cauzat deja zeci de mii de decese în această vară.
Factorii care amplifică încălzirea în Europa
Vulnerabilitatea sporită a Europei în fața schimbărilor climatice se explică prin patru factori principali: modificarea tiparelor meteorologice, apropierea de regiunea arctică, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării atmosferice. Suprafața terestră se încălzește, în general, mai repede decât oceanele, dar Europa resimte aceste efecte într-o manieră accentuată. În prezent, temperatura medie în Europa este cu 2,5°C mai ridicată față de perioada pre-industrială, o creștere aproape dublă față de media globală de 1,4°C. De la mijlocul anilor 1990, temperaturile au crescut cu 0,56°C pe deceniu, depășind ratele din America de Nord (0,42°C), Africa (0,36°C) și America de Sud (0,27°C).
Impactul schimbărilor meteorologice și al Arcticii
Modificările în circulația atmosferică au condus la evenimente meteorologice extreme mai frecvente și mai intense, inclusiv valuri de căldură severe. Un exemplu notabil este valul de căldură din iunie 2026, când o masă de aer fierbinte a rămas blocată sub o „cupolă de căldură” persistentă. Aceste fenomene sunt legate de schimbări în curentul jet, un factor crucial pentru prognoza meteo europeană, a cărui dinamică este influențată de creșterea temperaturilor globale. În paralel, regiunea arctică, cea mai rapid încălzită zonă de pe glob, contribuie la amplificarea efectelor în Europa. Topirea rapidă a calotei glaciare expune suprafețe oceanice mai întunecate, care absorb mai multă căldură, creând un ciclu vicios de accelerare a încălzirii.
Rolul stratului de zăpadă și al poluării
Declinul stratului de zăpadă pe continent joacă, de asemenea, un rol semnificativ. În trecut, zăpada de iarnă reflecta lumina solară, contribuind la un climat mai rece. Acum, suprafețele acoperite de zăpadă sunt tot mai reduse. În martie 2025, suprafața Europei acoperită de zăpadă era cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați mai mică decât media 1991-2020, o scădere de 31%. Această pierdere este comparabilă cu suma suprafețelor Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei. Pe de altă parte, reducerea poluării atmosferice, deși benefică pentru sănătate, scoate în evidență efectul gazelor cu efect de seră. Particulele poluante reflectă o parte din radiația solară, iar aerul mai curat permite mai multă căldură să ajungă la sol și să fie reținută de CO2.
Consecințele încălzirii rapide se manifestă prin intensificarea incendiilor de vegetație, secetelor, dar și prin amplificarea furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor. Aceste fenomene afectează profund viețile oamenilor și economiile continentale. Șeful ONU pentru climă, Simon Stiell, a subliniat necesitatea unei tranziții rapide către surse regenerabile și renunțarea la combustibilii fosili, declarând la sfârșitul lunii iulie: „Costurile teribile ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională. Ceea ce trebuie făcut este clar: să renunțăm mai rapid la cărbune, petrol și gaze, să extindem energia regenerabilă și să protejăm oamenii”.
Sursa: G4Media
