Conform Mediafax: Europa de Vest se confruntă cu o vară caniculară, marcată de temperaturi record, secetă severă și incendii de vegetație. Datele climatice indică noi recorduri istorice, inclusiv la nivelul temperaturii medii a suprafeței oceanelor,
Valurile de căldură au determinat anularea recordului de temperatură medie pentru perioada iunie-iulie, stabilit în 2022. De la începutul lunii mai, temperaturile extrem de ridicate au declanșat o serie de incendii de vegetație și au accentuat seceta. Mai multe țări europene au consemnat noi recorduri naționale de temperatură. Căldura extremă este asociată și cu mii de decese anticipate, conform datelor prezentate în contextul evoluțiilor climatice din această vară.
Temperaturi oceanice și aeriene la cote alarmante
La nivel global, anul 2026 se profilează ca al treilea cel mai cald an înregistrat, după 2024 și 2025. Oamenii de știință avertizează însă că lunile rămase din an ar putea modifica acest clasament, existând o posibilitate tot mai mare ca 2026 să depășească recordul stabilit în 2024. Această tendință este pusă în legătură directă cu încălzirea globală generată de activitatea umană și, concomitent, cu dezvoltarea unui fenomen El Nino puternic. El Nino presupune o încălzire periodică a unor regiuni din Pacific, cu impact semnificativ asupra temperaturilor și condițiilor meteorologice la nivel mondial.
Agenția Copernicus a anunțat că luna iulie a adus cea mai ridicată temperatură medie a suprafeței mării înregistrată vreodată pentru această lună în oceanele extrapolare. Acest record este legat de condițiile El Nino din Pacificul ecuatorial, temperatura medie a suprafeței mării atingând 20,96 grade Celsius, depășind astfel recordul anterior de 20,89°C din iulie 2023. Temperatura medie globală a aerului la suprafață în iulie a fost de 16,90°C, egalând astfel iulie 2024 ca a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată.
În Europa de Vest, temperatura medie pentru perioada iunie-iulie a atins 21,62°C. Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a explicat că menținerea acestor temperaturi ridicate a fost influențată de condițiile atmosferice. „Sistemele persistente de înaltă presiune au captat căldura deasupra Europei de Vest; temperaturile extreme au amplificat și seceta pe scară largă. Pe măsură ce solurile se usucă, acestea își pierd capacitatea de a oferi răcire naturală, permițând căldurii să se acumuleze mai ușor”, a declarat Burgess. Ea a subliniat că acesta este un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică extremele de căldură, căldura și seceta consolidându-se reciproc din ce în ce mai mult.
Incendii de vegetație în Balcani, un focar de preocupare
Valul de căldură extins și seceta severă au favorizat apariția incendiilor de vegetație în mai multe țări europene. În Albania, pompierii, armata și echipajele aeriene au acționat pentru a controla un incendiu puternic izbucnit pe Muntele Kruje, în apropiere de Tirana. Autoritățile au dispus evacuarea locuitorilor din mai multe sate, iar poliția a arestat un bărbat suspectat de provocarea accidentală a focului.
Trei elicoptere militare au participat la operațiunile de stingere, intervenția fiind îngreunată de terenul abrupt. Locuitorii din zona Barabit-Lluban au fost evacuați peste noapte, după ce flăcările s-au apropiat de zonele locuite. Potrivit poliției locale, bărbatul suspectat ar fi dat foc la iarba uscată din apropierea locuinței sale, sâmbătă, iar focul s-a extins rapid din cauza vântului puternic. Incendiul, izbucnit la aproximativ 38 de kilometri nord de Tirana, ardea încă de sâmbătă după-amiază, punând în pericol comunitățile din apropiere.
Sursa: Mediafax
