Conform G4Media: Sistemul Energetic Național funcționează în parametri normali, după oprirea controlată a celui de-al doilea reactor de la CNE Cernavodă, anunță Ministerul Energiei. Estimările actuale indică faptul că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național.
Situația a fost cauzată de scăderea debitului Dunării sub nivelul minim acceptabil pentru răcirea instalațiilor, o premieră în ultimii 23 de ani. Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită joi, la ora 10:53, producția de energie nucleară a României ajungând astfel la zero.
Pe baza datelor și prognozelor disponibile, autoritățile nu anticipează dificultăți majore în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse, incluzând producție hidro, eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică.
Capacități și resurse disponibile
România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din seara aceasta este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile. Consumul maxim instantaneu de joi a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat. Pentru astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
Ministerul Energiei a precizat că România dispune de rezerve suplimentare de producție care pot fi activate. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, și minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica.
Prognozele indică un aport relevant al vântului în următoarele șapte zile, cu o producție medie estimată de aproximativ 525 MW. Prin combinarea producției interne, importurilor, resurselor hidro și eoliene și a capacităților de rezervă, Sistemul Electroenergetic Național dispune de instrumentele necesare pentru a acoperi deficitul de producție determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unități de la CNE Cernavodă.
Demersuri la nivel european
Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană și grupul de coordonare a energiei electrice (Electricity Coordination Group – ECG) cu privire la situația energetică din România și la măsurile adoptate. Aceste demersuri au fost realizate conform Regulamentului UE privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.
La 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, invocând posibilitatea unei crize de energie electrică în contextul secetei hidrologice severe. Ulterior, pe 10 august 2026, România a notificat Comisia Europeană privind o situație de criză, detaliind cauzele, măsurile luate și necesitatea menținerii deschise a mecanismelor de cooperare cu alte state membre.
Pe 11 august 2026, a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, unde România a prezentat evoluția situației interne. S-a informat că nivelul scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 CNE Cernavodă pe 28 iulie și anticiparea opririi Unității 2, cu o pierdere de aproximativ 700 MW din producția națională.
România a subliniat utilizarea prioritară a măsurilor de piață, maximizarea producției interne, a resurselor de stocare și a schimburilor comerciale transfrontaliere. S-a semnalat că oprirea Unității 2 va crește necesarul de import și poate impune utilizarea mecanismelor de sprijin între statele membre. Guvernul a aprobat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice și un set de măsuri pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național.
Autoritățile au informat că sunt în dialog cu marii consumatori industriali pentru a deplasa activități în afara intervalelor de vârf și pentru a devansa lucrări de mentenanță. România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind disponibilitatea asistenței de urgență între operatorii de transport. De asemenea, s-a indicat necesitatea continuării dialogului cu Comisia Europeană privind mecanismele UE disponibile în eventualitatea unei deteriorări suplimentare a situației.
În contextul actual, România a semnalat că retragerea celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul PNRR, până la 31 august 2026, nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național. Acest subiect urmează să fie notificat formal Comisiei Europene.
Sursa: G4Media
