Conform Ziarul Financiar: Economia privată românească se confruntă cu un blocaj sever, devenind prizoniera unei administrații publice ineficiente, adesea descrisă metaforic drept „fanariotă”. Antreprenorii depun eforturi considerabile pentru a crește competitivitatea, a accesa noi piețe și a genera venituri sporite, tocmai pentru a contribui mai mult la bugetul de stat prin taxe și impozite. Cu toate acestea, eforturile lor sunt zădărnicite de crize neprevăzute și de o birocrație excesivă.
Impactul crizelor energetice și administrative
O problemă majoră o reprezintă fluctuațiile dramatice din prețurile energiei, care afectează direct costurile de producție și, implicit, marjele de profit. Acest context, deja dificil, este agravat de blocajele întâmpinate la nivelul instituțiilor statului, precum Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acolo unde procedurile sunt lente și neclare, se creează întârzieri semnificative în obținerea avizelor și autorizațiilor necesare, împiedicând dezvoltarea afacerilor.
Aceste obstacole administrative nu fac decât să sporească sentimentul de frustrare în rândul mediului de afaceri. Deși intenția ar trebui să fie de a stimula creșterea economică, realitatea demonstrează o suprareglementare și o lipsă de predictibilitate care frânează progresul.
Presiunea fiscală în fața ineficienței
Pe de o parte, statul pare să aibă o nevoie constantă de a-și umple veniturile bugetare, invocând adesea necesitatea finanțării unor servicii publice. Pe de altă parte, modul în care resursele sunt gestionate și modul în care mediul privat este tratat ridică semne de întrebare cu privire la eficiența acestor colectări. Efortul antreprenorial, care ar trebui să fie recompensat și încurajat, este adesea subminat de un sistem care pare să funcționeze împotriva lui.
Competitivitatea pe piețele internaționale necesită investiții constante și adaptabilitate. Atunci când o companie își crește cifra de afaceri și, implicit, contribuțiile la buget, nu se așteaptă să întâmpine noi piedici birocratice sau costuri neprevăzute. Sistemul trebuie să ofere predictibilitate și sprijin, nu să devină un factor de risc suplimentar.
Dezechilibre între efort și recompensă
Situația descrisă reflectă un dezechilibru profund între cerințele impuse mediului de afaceri și suportul primit din partea statului. Crearea de locuri de muncă, inovația și creșterea economică sunt rezultatul muncii asidue a antreprenorilor. Aceștia se luptă zilnic cu provocări interne și externe, iar sistemul administrativ ar trebui să fie un partener, nu un obstacol.
În acest context, preocuparea principală a antreprenorilor este cum să depășească barierele impuse de stat, în timp ce își mențin capacitatea de a concura pe piețe. Criza energetică și ineficiența administrației publice, exemplificată de problemele de la ANCPI, subliniază necesitatea unor reforme structurale urgente. Statul ar trebui să creeze un mediu propice afacerilor, nu să le transforme în prizoniere.
Sumele colectate de la contribuabili sunt direcționate către diverse departamente guvernamentale, al căror rol ar trebui să fie cel de a facilita și a eficientiza mediul de afaceri, nu de a-l împovăra suplimentar. Lipsa de transparență și eficiență în administrație generează costuri ascunse pentru companii.
ANCPI a anunțat recent noi proceduri interne pentru eficientizarea procesării cererilor, în contextul unui volum crescut de activitate.
Sursa: Ziarul Financiar
