Lipsa de politețe în politică, amplificată de limbajul agresiv, erodează încrederea publicului și riscă să submineze democrația, conform unui raport recent al cercetătorilor suedezi. Studiul, realizat la comanda unui sindicat, subliniază impactul negativ al comportamentului politic asupra participării civice.
Efectele asupra încrederii publice
Studiul condus de Dan Hansson și Karin Villaume, specialiști în stres și condiții de muncă, a evidențiat că tonul agresiv din dezbaterile politice îi îndepărtează pe cetățeni, generând absenteism. Cercetătorii avertizează că lipsa de politețe nu este doar o problemă de etichetă, ci o amenințare la adresa democrației. Sondajele efectuate în Suedia susțin aceste constatări. Rezultatele arată că mulți alegători sunt deranjați de tonul conflictual al dezbaterilor publice.
Un sondaj Novus din februarie 2026 arată că trei din patru suedezi sunt îngrijorați de tonul schimburilor de opinii politice. Mai mult, una din două persoane a declarat că a încetat să mai urmărească dezbaterile din cauza agresivității. În același timp, jumătate dintre respondenți au afirmat că o abordare politică mai politicoasă i-ar face mai interesați să urmărească aceste dezbateri.
Un apel pentru o schimbare a formatelor media
Raportul aduce în discuție și rolul mass-media, subliniind necesitatea unei restructurări a formatelor și a unei valorificări a conținuturilor mai profunde. În prezentarea raportului, Hanna Olsson Berg, redactor-șef adjunct al cotidianului Aftonbladet, a oferit un exemplu pozitiv. Aceasta a menționat un videoclip viral în care ministrul cooperării, Benjamin Dousa, și Lawen Redar, un reprezentant al opoziției, discutau politică într-un mod constructiv. Un astfel de model demonstrează că se poate dezbate fără insulte, batjocură și cu accent pe respect reciproc.
Contextul politic suedez
Problema este deosebit de relevantă în Suedia, unde alegerile legislative sunt programate pentru 13 septembrie. În noiembrie, fosta președintă a partidului de centru, Anna-Karin Hatt, a demisionat după numai cinci luni de mandat, invocând amenințările la adresa sa și lipsa siguranței.
Un raport al Consiliului național suedez pentru prevenirea criminalității (Bra) arată că 25,4% dintre aleșii au fost victimele unor forme de amenințare sau hărțuire în 2024.
