Conform G4Media: Judecătorii din CSM critică vehement propunerea de vot universal pentru alegerea membrilor consiliului, sugerând că aceasta ar fi un „atac la Justiție”. Dezvoltatorul Miron Damian, un fin observator al sistemului judiciar, consideră modul actual de alegere, bazat pe paliere de jurisdicție, ca fiind problematic și nejustificat. El ridică două întrebări esențiale: De ce ar trebui judecătorii CSM să se teamă de votul majorității colegilor lor și de ce o propunere legislativă pentru vot egal este percepută ca un atac?
Modul de alegere în vizorul criticii
Hotărârea Secției de Judecători a CSM din 10 iunie a inclus o listă de critici la adresa unor propuneri legislative considerate a fi „dușmani ai Justiției”. Printre acestea, Miron Damian a identificat ca fiind deosebit de relevantă respingerea propunerii ca membrii CSM să fie aleși prin votul universal al tuturor judecătorilor, indiferent de gradul de jurisdicție. În prezent, cei 9 membri ai Secției pentru Judecători sunt aleși pe paliere: Judecătoriile (aproximativ 2.300 de magistrați) aleg 2 membri, Tribunalele (aprox. 1.200) tot 2, Curțile de Apel (aprox. 950) 3 membri, iar Înalta Curte (117 judecători) 2 membri. Această distribuție oferă o pondere disproporționată celor de la grade inferioare, care sunt de 20 de ori mai numeroși decât cei de la Înalta Curte, dar au același număr de reprezentanți.
Argumente și contraargumente invocate
Potrivit documentului CSM, dacă toți magistrații ar vota pentru toți membrii aleși, „s-ar ajunge în situația ca toată componenţa Consiliului Superior al Magistraturii să fie decisă de judecătorii de la judecătorii… dată fiind ponderea majoritară a acestora… Practic, voturile exprimate de judecătorii şi procurorii de la instanțele și parchetele superioare vor rămâne fără niciun fel de relevanță.” Miron Damian contrazice ferm această afirmație, considerând-o un fals flagrant. El susține că votul fiecărui magistrat va avea aceeași relevanță în oricare sens rezonabil, pur și simplu votul va fi egal pentru toți.
Damian subliniază două „adevăruri rușinoase” din spatele acestui fals. Primul este premisa că magistrații de la gradele inferioare ar avea motive să voteze diferit, eventual împotriva celor de la grade superioare. El întreabă de ce ar crede înalții judecători acest lucru și dacă este o situație normală. Al doilea punct ridicat este contradicția implicită în argumentul CSM: dacă majoritatea membrilor secției de judecători este aleasă de judecătorii de Curte de Apel și Înalta Curte, atunci votul celorlalți judecători, care sunt în majoritate numerică, „rămâne fără niciun fel de relevanță”? Aceasta, în condițiile în care numărul lor este covârșitor.
Miza reală a reacției CSM
Miron Damian consideră că respingerea explicită a modificării modului de alegere a CSM de către conducerea instituției, în contextul unui document mai amplu care acuză „o ofensivă fără precedent împotriva puterii judecătorești”, este cheia înțelegerii întregului act. El argumentează că nicio persoană „întreg la cap” nu ar putea considera simpla egalizare a votului judecătorilor un „atac la Justiție”.
Potrivit lui Damian, explicația cea mai simplă pentru reacția vehementă a CSM la propunerea de vot universal este că tocmai modificările legislative care vizează schimbarea acestui „sistem cvasi-feudal” de capturare a instituțiilor puterii judiciare deranjează conducerea actuală. El face paralele cu încercările Recorder de a obține interviuri cu conducerea Curții de Apel București înainte de filmul documentar „Justiție Capturată”, arătând cum acuzațiile de presă, chiar și cele mai puțin fundamentate, au fost ignorate, dar orice idee de lege care ar modifica sistemul a provocat o reacție imediată și exagerată, cum ar fi catalogarea drept „lovituri de stat”. Miza reală, în opinia sa, este tocmai fragilitatea sistemului actual, care permite concentrarea puterii și controlului în mâinile unei minorități.
Sursa: G4Media
