Conform Mediafax: Legea care deblochează investiții hidroenergetice începute în trecut și neterminate va intra în vigoare săptămâna viitoare, a anunțat senatorul PSD Daniel Zamfir. Decizia vine după ce Curtea Constituțională a respins contestația formulată de președintele Nicușor Dan, confirmând astfel constituționalitatea actului normativ.
Decizia CCR și impactul său
Curtea Constituțională a publicat în Monitorul Oficial decizia prin care respinge ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de Nicușor Dan, președintele. CCR a constatat că legea, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile invocate.
„Legea pe care am inițiat-o încă din 2022 și care permite continuarea hidrocentralelor va intra în vigoare săptămâna viitoare!!! CCR a publicat în MO decizia de respingere a contestării legii care permite continuarea hidrocentralelor începute în trecut și neterminate din cauza condițiilor aberante de mediu impuse prin introducerea lor în zona ariilor protejate”, a transmis senatorul Zamfir pe Facebook, adăugând, într-o notă mai personală: „A venit «Zamfireasca» fatală pentru neomarxiști!”.
Legea, adoptată definitiv de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, permite, în anumite condiții, modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru suprafețele pe care existau proiecte de amenajări hidroenergetice aprobate prin acte normative încă dinainte de 29 iunie 2007 și care erau deja demarate. De asemenea, introduce excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte legate de securitatea națională, precum și pentru lucrări de mentenanță și modernizare a capacităților energetice din arii protejate.
Argumentele lui Nicușor Dan și poziția CCR
În sesizarea sa către CCR, Nicușor Dan susținea că legea ar putea duce la reducerea limitelor unor arii protejate fără respectarea garanțiilor de mediu impuse de legislația europeană. Administrația Prezidențială argumenta că reluarea sau modificarea unor proiecte vechi nu poate ocoli obligația unei evaluări amănunțite a efectelor asupra habitatelor și speciilor protejate, invocând Directiva Habitate și Directiva Păsări. Aceste argumente nu au convins însă Curtea Constituțională, care a considerat legea conformă cu Constituția.
Conflictul cu organizațiile de mediu
Proiectul legislativ promovat de Daniel Zamfir a fost, pe parcursul ultimilor ani, în centrul unui conflict aprins cu numeroase organizații de mediu. Grupuri precum Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica au avertizat că actul normativ ar putea afecta negativ 27 de parcuri naționale și naturale, iar modificarea limitelor zonelor protejate ar crea un precedent periculos pentru conservarea naturii.
Unul dintre proiectele emblematice în disputa legată de această lege este hidrocentrala Răstolița, ale cărei lucrări au început în 1989. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din mai 2026 a menținut suspendarea unei hotărâri de Guvern care permitea scoaterea din fondul forestier a 37,5 hectare de pădure necesare proiectului. Organizațiile de mediu susțin că finalizarea hidrocentralei ar avea un impact semnificativ asupra ecosistemelor locale.
Pe de altă parte, Daniel Zamfir și susținătorii proiectelor hidroenergetice argumentează că România are nevoie stringentă de capacități suplimentare de producție energetică, considerând absurdă abandonarea unor investiții începute și realizate într-o proporție importantă înainte ca respectivele terenuri să primească statutul de arii protejate.
Legea nu intră însă automat în vigoare imediat după publicarea deciziei CCR. După confirmarea constituționalității de către Curte, președintele țării are la dispoziție maxim 10 zile pentru promulgare, iar actul normativ va intra în vigoare la trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, dacă nu se stipulează altfel.
Sursa: Mediafax
