Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda cheie la 6,50% anual. Decizia vine în contextul în care inflația anuală a înregistrat o ușoară scădere în luna iunie, ajungând la 10,42%. BNR anticipează o diminuare substanțială a ritmului inflaționist în trimestrul al treilea, însă avertizează că mai mulți factori externi și interni continuă să reprezinte riscuri.
Celelalte dobânzi de referință ale BNR au rămas neschimbate: rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) a fost menținută la 7,50% pe an, iar dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% anual. De asemenea, BNR a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Scăderea inflației în iunie, de la 10,85% în mai, a fost determinată în principal de ieftinirea legumelor, fructelor și combustibililor, pe fondul unei oferte locale mai bune și al corecției prețului petrolului. Pe de altă parte, prețurile la gaze naturale și energie electrică au continuat să crească, contracarând parțial acest efect. Pe ansamblul trimestrului al doilea, inflația anuală a înregistrat o tendință de creștere, de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie, cauzată de evoluțiile pe segmentele energiei, combustibililor și prețurilor administrate, dar și de majorarea chiriilor pentru locuințele statului.
Inflația de bază (CORE2 ajustat), care elimină componentele volatile, a încetat trendul descendent de la începutul anului, ajungând la 8,3% în iunie, față de 8,2% în martie. BNR atribuie această evoluție efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, creșterii cursului leu/euro, prețurilor unor importuri și anticipațiilor inflaționiste ridicate pe termen scurt.
BNR estimează o scădere accentuată a inflației în T3
Consiliul de administrație al BNR a aprobat noul Raport asupra inflației, ediția august 2026, care prognozează o corecție descendentă importantă a inflației în trimestrul al treilea. Această scădere este așteptată să se producă odată cu ieșirea din calculul anual a efectelor directe legate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor.
Potrivit prognozei BNR, inflația va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum a fost anticipat anterior. După o evoluție ușor fluctuantă în ultimul trimestru al acestui an, banca centrală se așteaptă ca inflația să înceapă să scadă gradual, urmând ca la sfârșitul anului 2027 să revină în intervalul țintei BNR. Acest proces va fi susținut și de slăbirea cererii agregate din economie, deficitul urmând să se adâncească pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice globale, înainte de a se restrânge treptat.
Economia a stagnat la început de an, dar BNR anticipează o redresare
Datele analizate de BNR confirmă stagnarea economiei în primul trimestru din 2026, după contracția de 1,9% din ultimele trei luni ale anului precedent. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,2%. Această evoluție a fost influențată de contracția consumului gospodăriilor și de contribuția negativă mai mare a variației stocurilor. Formarea brută de capital fix și-a încetinit considerabil creșterea, în principal din cauza declinului din sectorul public. Totuși, cele mai recente date sugerează o ușoară redresare a activității economice în trimestrele II și III din 2026.
Semnalele din economie rămân mixte. Vânzările cu amănuntul au înregistrat o temperare a declinului anual în trimestrul al doilea, iar vânzările auto-moto și-au accelerat creșterea. Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat un salt important, în timp ce producția industrială și-a accentuat contracția.
Creditarea sectorului privat a înregistrat o accelerare vizibilă, ritmul anual de creștere a creditelor ajungând la 8,4% în iunie, față de 7,7% în mai. Componenta în lei a revenit pe creștere, în timp ce creditarea în valută a continuat să avanseze. Pe piața muncii, scăderea numărului de salariați s-a temperat, iar rata șomajului a scăzut ușor în trimestrul al doilea. Intențiile de angajare pe termen foarte scurt au revenit, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus la cel mai mic nivel din ultimii șase ani.
Riscuri la adresa perspectivei inflaționiste
În ciuda anticipațiilor privind scăderea inflației, BNR subliniază gradul ridicat de incertitudine. Principalele riscuri identificate includ evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în contextul secetei severe, și traiectoria prețului petrolului. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, dar și costurile de finanțare. De asemenea, BNR semnalează incertitudinile asociate măsurilor de consolidare bugetară care vor fi adoptate în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu.
BNR consideră esențială absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, pentru a compensa efectele negative asupra economiei și pentru a finanța reforme structurale și tranziția energetică. Deciziile BNR vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind la o creștere economică sustenabilă.
Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public joi, 13 august, la ora 11:00. Următoarea ședință a BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 octombrie 2026.
Sursa: Digi24
