O bacterie responsabilă de scarlatină a fost descoperită într-o mumie precolumbiană din Bolivia, sugerând că infecția exista în Americi înainte de sosirea europenilor. Studiul, publicat în revista Nature Communications, oferă noi perspective asupra evoluției acestei bacterii și a impactului său asupra sănătății umane de-a lungul secolelor.
Descoperirea accidentală a unui inamic vechi
Descoperirea a fost făcută de cercetători de la Eurac Research, un centru privat din Italia, în timpul analizelor unor mumii boliviene. Echipa nu căuta în mod specific bacteria Streptococcus pyogenes, agentul cauzator al scarlatinei, ci a adoptat o abordare deschisă în investigarea rămășițelor umane mumificate natural. Analizele genetice au scos la iveală urmele bacteriei într-un dinte al unui individ care a trăit între anii 1283 și 1383, în perioada intermediară târzie. Mumia provenea dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano din Bolivia. Această descoperire accidentală a deschis noi oportunități de înțelegere a istoriei bolii.
Reconstruirea genomului antic și implicațiile
Pentru a analiza mai detaliat bacteria, cercetătorii au folosit o metodă numită asamblare de novo. Această tehnică reconstruiește genomul de la zero, fără a se baza pe modele de referință moderne. Această abordare permite depistarea de informații noi și variante genetice care nu mai există astăzi. Starea excelentă a ADN-ului, datorată condițiilor reci și uscate din Bolivia, a permis reconstruirea unui genom aproape complet. S-a constatat că bacteria antică conținea multe dintre genele patogene întâlnite la variantele moderne de Streptococcus pyogenes, demonstrând capacitatea ei de a provoca boala.
Echipa a identificat, de asemenea, aceeași bacterie și în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani. De asemenea, au fost descoperite specii înrudite de Streptococcus în rămășițe de gorile din Africa, datând de circa 200 de ani. Analiza genetică sugerează că majoritatea liniilor evolutive ale tulpinilor moderne de Streptococcus pyogenes s-au separat acum aproximativ 5.000 de ani. Această perioadă coincide cu momentul în care oamenii au început să ducă o viață mai sedentară și să trăiască în comunități mai dense, condiții care ar fi putut facilita răspândirea și diversificarea bacteriei.
Perspective asupra viitorului
Această descoperire nu doar că schimbă percepția asupra răspândirii scarlatinei, dar oferă și indicii valoroase despre evoluția bacteriei. Elucidarea acestui aspect ar putea oferi indicii despre comportamentul său viitor. Studiul, publicat în revista Nature Communications, este un pas important în înțelegerea istoricului și a impactului scarlatinei asupra sănătății umane, oferind totodată informații despre modul în care patogenii se adaptează și evoluează în timp.
